Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Nu, aceast ă  postare nu are un caracter confesional, nu este o rug ă minte ca atare,  adică nu este despre mine la modul cel mai direct. . "Nu mai plânge!" este o reacţie prin care se interzice un act fiziologic (cu substrat mai profund, de  mai multe ori, este adevărat) unui copil sau unui adult mai întâi mai mult din nevoia persoanei martore de a finaliza o situaţie care o tulbură peste măsură şi cu care nu ştie ce să facă. Uneori urmează întrebarea "De ce plângi?" care arată o oarecare preocupare pentru persoana carte plânge. întrebare la care probabil că nu se aşteaptă un răspuns.. cel puţin nu în scurt timp (pentru că este nevoie ca persoană să se oprească mai întâi din a plânge, desigur).  Se plânge din multe motive sau din aproape niciun motiv.  Dacă se afla motivul şi cel puţin pare a fi unul întemeiat, se livrează sfaturile cu convingerea că vor"salva situaţia pentru toţi: "Fii curajoasă(curajos) !",  "Eşti puternic(a), nu tr

Vrei mai mult în in viața ta? Mai multă fericire? Sănătate mai bună? Relații mai profunde? Productivitate crescută ? Ce-ai spune dacă a ți-aș spune că un singur lucru te poate ajuta în toate aceste domenii? O atitudine de recunoștință. C ultiva obiceiul de a fi recunoscător pentru orice lucru bun care tise intamplapentru că toate lucrurile au contribuit la avansarea ta la cine eşti astăzi. Deci ar trebui să incluzitoate lucrurile în recunoștința ta, ca să-l parafrazez pe Ralph Waldo Emerson . S-a efectuat un experiment în care recunoștința a fost indusă la participanți în timp ce creierul lor a fost examinat cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională(fIRM). Ipoteza a fost că recunoștinț corelează cu activitatea din regiunile creierului asociate cu moralitatea, judecata de valoare și teoria minții. Stimulentele folosite pentru a obține recunoștință au fost extrase din poveștile supraviețuitorilor Holocaustului, mulți supraviețuitori spun că sunt adăpostiți d

"Alianța terapeutică", numită și "relația terapeutică" (totuși, unii psihoterapeuţi susțin căbin pdihoterapie alianța terapeutică este mai mult decât o relație terapeutică), estin psihoterapiee modul în care tu, din postura de client/pacient și terapeutul vă „conectaţi”, comportați și vă angajaţi unul cu celălalt în beneficiul rezultatelor pozitive terapeutice. Astăzi, alianța terapeutică este luată în considerare de majoritatea formelor de consiliere și psihoterapie ca fiind unul dintre instrumentele principale pentru realizarea unei schimbări pozitive în viața clienților/pacienţilor. Abilitatea de a dezvolta o relație terapeutică bună cu clienții este axată pe formare ca o abilitate profesională esențială. Un scurt istoric al alianței terapeutice-de la Sigmund Freud(da, ai citit bine, Sigmund Freud) la Carl GustavJung și Carl Rogers Dacă ai avea o idee despre un terapeutul luând notiţe despre pacientul așezat pe o canapea, fie ai o imaginaţ

Cel mai eficient analgezic este o călătorie. Totuşi, nu mă lua chiar atât de în serios. Peste 400 de m intrați în sensul giratoriu. Urmați a treia ieșire din sensul giratoriu. Peste 600 de m ieşiţi din sensul giratoriu. Şi așa mai departe. Nu sunt persoana drumeţiilor montane dar îi admir pe cei care pot și fac asta. În basmul meu cu copaci, păduri și ape eu îmi găsesc eventual locul în faţă, în stânga autoturismului. Astfel trăiesc mirajul a tot ceea ce se desfășoară în lateral și la coada ochilor mei odată cu parcurgerea bornelor kilometrice. Peste 200 de m intrați în sensul giratoriu. Urmați prima ieșire din sensul giratoriu. Etc. M-am echilibrat între sensuri giratorii interioare și exterioare.  Am învățat să număr direcţiile sensului giratoriu.  Am uitat de mine pentru un timp.  Am plonjat în muzica în limba maghiară dintr-o cafenea și-n tablourile  pereţilor. Am privit în sus și n-am mai văzut cerul, ci vârfuri de piatră

“ Noroc și bunăstare!” poate fi o urare, poate cea mai dezirabilă dintre urări în cazul în care nu ești o persoană cel puțin sceptică în privința sensului conceptului de noroc, despre bunăstare nu mai spun nimic. Ei bine, dacă te-au suprasaturat și pe tine urarile clişeu „ Să ai noroc în viaţă ! ” ,” Mult noroc (adesea aflat în aceeași sferă semantică cu succesul) ! ” care ți-au agresat canalul auditiv la aniversări și la marile sărbători, întâlnite chiar și în scurte conversaţii cotidiene etc., după ce citești acest acest articol s-ar putea chiar să-ți dorești să.. ai noroc în viață . Oricum, mă aștept să relativizezi și să-ți reconstruieşti perspectiva oricare ar fi fost ea. Un conglomerat de factori politico-economici-sociali ai aspiraţiilor și lipsei de speranța în privința realizării personale a milenarilor arunca-n vid „ visul american ”. Deci ce s-a întâmplat cu cei care sunt bogați astăzi? Chiar și-au câștigat locul prin munca, inteligenta și prin determinarea

Oamenii sunt fiinţe sociale care se dezvoltă reciproc. Este în natura noastră să percepem important ă  interacțiunea reciprocă și intr-ajutorarea din punct de vedere social. Cuvântul NU seamănă cu o confruntare care amenință o legătură potențială. Dar când spunem DA uşor avem tendința să ne pierdem timpul şi energia. Puterea ascunsă a lui NU Îți propun un everciţiu al memoriei. Ți s-a întâmplat să refuzi cererea cuiva apropiat de a-l ajuta pentru că ai propriile scopuri de la care refuzi să fii deviat? Dacă da, ce ai simțit făcând asta și cum a fost primi t „nu-ul” tău? (nu trebuie să-mi răspunzi mie, este suficient să faci asta pentru tine). Indiferent dacă este trivial sau chinuitor, fiecare din aceste momente este un exercițiu pentru acea putere puţin înțeleasă, și anume, puterea lui NU. Personal, am spus NU şi în situaţii care s-ar considera "oportunităţi remarcabile" (observi ghilimelele, da?). Din ce motive? Incapacitate  şi n erezonan ţ ă  cu

Să fie o suprapatologizare în era contemporană hipertehnologizat ă sau nu chiar? Cineva care joacă jocuri video pentru câteva ore în fiecare zi ar putea fi cunoscut pur și simplu ca un jucător dedicat, dar Organizația Mondială a Sănătății ( OMS ) are o n o uă clasificare pentru cei care merg mult mai departe până la un punct în care devine o problemă serioasă care afectează viața jucătorului împătimit . Tulburarea de joc este caracterizată de un tipar de comportament de joc persistent sau recurent ("jocuri digitale" sau "jocuri video"), care pot fi online sau offline. Tulburarea de joc (gaming disorder) este definită în ediţia a 11-a a Clasificării Internaționale a Bolilor ( ICD-11 ) ca un model de comportament al jocurilor ("jocuri digitale" sau "jocuri video") caracterizat printr-un control insuficient asupra jocurilor în măsura în care jocurile au prioritate față de alte interese și activități zilnice și continuarea sau esc