Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Viața îmi oferă dovezi ale caracteristicilor,comportamentelor mai puțin inteligente ale oamenilor inteligenți: indolență , amânare, “uitare” sau nepăsare față de ce și-au asumat nu cu mult timp în urmă.. și nu vorbim despre alzheimer. Să nu mă îndoiesc și de inteligența acestor oameni atât de inteligenți? De fapt este recunoscut scolastic faptul  că inteligența (IQ) este un doar concept m ă surat cu scale de măsurare a IQ-ului. Primul lucru pe care studenții la psihologie îl învață despre inteligență este că ea este ceea ce măsoară un test IQ .   Teoriile actuale argumentează că inteligența este mai mult decât atât . Acum, nu putem ignora noua perspectivă a inteligenței artificiale (IA). Cine afirmă că sunt inteligenți? Probabil chestionarele IQ imperfecte  controversate  și ego-ul persoanelor inteligente. Îmi   aduc aminte siparafrazez replici dintr-o operă a lui G.B. Shaw. - Nu cred că lumea asta este așezată cum trebuie. - De ce nu am lua lumea așa cum este? Cred ca noi nu su

  Ca în fiecare dimineață a fiecărei zile,m-am trezit examinând cerul, fără vreun instrument aparte sau vreun scop anume. De fapt cu un instrument abscuns din interior, anume, curiozitatea și nevoia de a descoperi si redescoperi  frumosul încă de la ore prea matinale ca să le precizez aici. Pentru mine, ca pentru mulți cititori ai mei, probabil, cerul este întotdeauna frumos indiferent de culoare.  Unii oameni au abilitatea și mai ales dorința de a și-o forma de a percepe frumosul în frumos sau urât. Are chiar funcții terapeutice de și  nu cel mai bine documentate. Uneori, subiectivitatea îți oferă cele mai exacte informații despre tine, nu generale despre lume.

  Evenimentele neprevăzute îți dau ocazia, chiar necesitatea să reconfigurezi percepția lumii. Dacă evenimentele neprevăzute au și semnificație negativă deja par un dezastru. Îți trebuie timp și experiență anterioară ca să-ți dai seama că exagerezi. Este din acel moment când mintea depune eforturi să acționeze pentru a transformă negativul în ceva pozitiv. Se poate întâmpl ă  doar prin recrearea universului interior, schimbarea așteptărilor, remodelarea prezentului și acomodarea cu noul.  Conștientizezi mai mult abilitățile personle și resursele interioare, valorile. În cel mai bun caz se renunță la anumite activități, chiar persoane care nu sunt benefice.  Da,confruntarea cu o situație neplăcută îți poate oferi curaj în a te lansa înr-o astfel de posibilitate și chiar acțiune. Nu menționez reziliența pentru că este un concept perpetuu expus redefinirii. Prietenii  au devenit  utilitari în mare parte. Dacă nu mai aveți activități comune, uitarea, cel puțin în aparență intervine brus

  Vara este un extaz tmporar în labirintul timpului. Un climax al simțurilor atunci când totul pare că se usucă. Dar, ca multe altele, trece, este gândul care liniștește o ființă mai degrabă pluvială decât solară. Dar acum, când când curge cerul cu norii lui translucizi intrezaresti întrebări demult neadresate sau poate niciodată. Nu aștept răspuns decât la una. De fiecare dată când plouă mă gândesc „oare ce curge de sus odată cu apa? Care este misterul cerului și al norilor și ce se află acolo sus unde privirea mea se urcă adesea. Mi se va dezvălui și mie sau doar inițiaților celești? Adică?!, se intreabă o parte de creier din mintea din mintea mea. Oh, metamintea? Fără elucubrații din acestea, acum. Altădată.. Misterul? Este o fantasmagorie a minții și o fascinație universală. Doar eu și fiecare putem să-l construim și-l susținem doar atât cât nu ne înfricoșează incertitudinea.

Am „testat” conexiunile potențiale între spațiul albastru,  starea de spirit de petrecere a timpului liber și  sentimentele de bunăstare proclamate de cercetări. Mi-a crescut calitatea vieții percepută subiectiv? Nu știu, nu am măsurat-o cu chestionarul pentru calitata vieții, dar am fotografiat, am respirat aer sărat și.. am fost la piscină unde am făcut exact ce ar face o persoană analitică: am analizat și contemplat spațiul și marea din depărtare În secolul 21, cercetările s-au concentrat din ce în ce mai mult asupra beneficiilor legate de bunăstare ale spațiilor albastre. Spațiul albastru este adesea asociat cu coasta, dar include și medii cum ar fi malurile lacurilor și râurile. Cercetătorii au asociat emoțiile pozitive (asociate cu bunăstarea), cum ar fi un sentiment de calm, împrospătare și bucurie, cu expunerea la spațiile albastre. Spaţiile albastre au fost identificate că fiind deosebit de eficiente în acest sens.

Am renunțat la „acum, aici” și m-am predat unui "atunci,acolo" provizoriu care a devenit temporar noul „aici, acum”. Vremea nu părea o alegere înțeleaptă pentru a pleca în munți, dar călătorul nu este înțelep,t ci visează să devină înțelept călătorind. Am plecat  deci cu vijelia în gând imaginandu-mi trăsnete deasupra capului. Mai mult de câteva picături fugare de ploaie și o lumină ușor înnorată, translucidă care mai mult a ajutat fotografia, nu a fost. Știți deja, cititorilor, că fotografia pentru mine este un ochi dublu de percepție, deși nu prefer imaginea în detrimentul cuvintelor. O complementaritate este ok. M-am rotit interior și fizic pe traiectoria serpentinelor care puteau ameți pe aproape oricare profan al acestor drumuri. Am amuțit de n ori la percepția vârfurilor ascuțite ale  spțiului parcă îmblânzit puțin de muzica unor păsări care păreau că zburau continuu. În interiorul hotelului am întâlnit alt spațiu care mi s-a părut prea sobru pentru amplasare. Î