Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Dacă îți amintești de M. Proust și de cum încerca el să recupereze timpul pierdut și prin legătura afectivă dintre miros și evenimente cu impact emoțional subiectiv., este posibil să te intereseze acest subiect și acest articol din perspectiva științifică. De ce nu, te invit și la o călătorie introspectivă proprie prin meandrele aromelor. Dintre diferitele modalități senzoriale umane, simțul mirosului este una dintre cele mai puțin explorate, iar multe dintre funcțiile sale nu au fost încă clarificate.  Acest decalaj în cunoștințele noastre a fost susținut de decenii de atitudini repetate a oamenilor de știință și care au considerat – și uneori încă mai consideră – simțul mirosului ca pe o sursă de informații intuitivă, dar nu deosebit de grăitoare pentru oameni . Dar, acum am colectat mai multe informații pentru a infirma această prejudecată , iar pandemia de COVID-19 ne-a arătat cu putere limitele acestor teorii învechite.   Bunăstare generală și comporta...

  Sugestii despre cum  s ă  treci  prin situații aparent imposibile: Acceptă ceea ce este înaintea ta - nu mai lupta cu circumstanțele, oamenii sau cu tine însuţi. Renunță la a judeca și la verbul „trebuie”. Acum este ceea ce este și simți ceea ce simți. Nu există nimic inerent bun sau rău sau corect sau greșit cu privire la nimic deoarece aceste calități există în gândurile tale despre ceea ce se întâmplă - nu în ceea ce se întâmplă de fapt. Lărgeşte-ţi perspectiva- detaliile sunt importante, dar întregul la fel. Detaliile pot servi la a-ți alimenta furia, rănile și sentimentul de nedreptate. Recompune din detalii intregul.  Concentrează-te pe ține însuți - În orice situație, singurul lucru asupra căruia ai control ești tu. Întreba-te ce poţi face diferit pentru a merge mai departe și care sunt lecțiile posibile sau lucrurile bune care ar putea rezulta din schimbare. Pentru a obține rezultate diferite, trebuie să faci ceva diferit. Nu ei, altcineva. Tu. Decide ...

  Zâmbetul a fost un subiect de interes pentru psihologi de zeci de ani cu o multitudine de studii care leagă acest comportament de bunăstare. În ciuda acestui fapt, știm surprinzător de puține despre natura legăturilor dintre zâmbet și sănătatea mintală și fizică.  Zambetul -  sănătatea fizică Cross si colaboratorii (2023)  nalizează literatura de specialitate care conectează atât  zâmbetele care apar în mod natural, cât și   zâmbetele manipulate experimental cu sănătatea fizică și rezultatele relevante pentru sănătate.  Llucrarea este discutată în contextul modelelor teoretice existente de afect și sănătate care ajută la explicarea conexiunii dintre zâmbet și sănătatea fizică, inclusiv ipoteza feedback-ului facial, ipoteza anulării, teoria generalizată a nesiguranței stresului și teoria polivagă.  De asemenea, descrie o serie de căi plauzibile, unele noi și relativ netestate, prin care zâmbetul poate influența sănătatea fizică, cu...

  Privesc cerul c a de obicei cum știi deja, cititorule, și mă miră atipicul lui senin pentru ianuarie fără să-mi displacă deloc. Dar nu-i nimic. Sunt obișnuită cu atipicul pe care îl trăiesc curent. Cine mă cunoaște știe, nu voi face destăinuiri aici c a de altfel nicăieri. În mod paradoxal, viața mi-a creat un context astfel încat să-mi fie clară încheierea unui stadiu de experiență. Se spune să fii atent în jurul tău pentru că natura îți va oferi semnale de interpretat. Nu mă refer la semne, ci la un fel de  coincidență favorabilă venită la timp pentru ca o persoană hipersensibilă uneori, să spunem, să ia o decizie fermă. Pot să mă autoironizez, însă nu o voi face prea mult și de această dată. Dacă ești ignorat, nu-i mai deranja nici cu intenția și nici cu gândul. Nu mai știu cine spunea asta. Respectă-te pe ține însuți mai întâi!

  “ Şi nu uita să fii fericit ” este cea mai recentă carte care completează în mod firesc un lung şir de apariţii editoriale  anterioare ale autorului Christophe Andr é,  psihoterapeut, psihiatru şi profesor. Este specializat în tratarea tulburărilor anxioase şi depresive şi mai ales în domeniul  prevenţiei recăderilor . Christophe Andr é  este de asemenea, unul dintre liderii în terapiile comportamentale şi cognitive în Franţa, şi a fost unul dintre primii care au introdus utilizarea meditaţiei în psihoterapie. Dintre cărţile sale, editura TREI a tradus 5 dintre acestea, şi anume  “Şi nu uita să fii fericit”, “Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile”, “Cum să-ţi construieşti fericirea. O psihologie a fericirii”, “Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Practici ale stimei de sine” şi ”Stările sufleteşti. Învăţarea seninătăţii”.       Prezenta carte tratează un subiect dintr-un domeniu relativ nou al psihologiei, şi anume psihologia pozitivă, fă...

  A fost o zi de beznă atât de prelungă încât  senzația că lumina ar fi dispărut definitiv. Rotocoale de apă ricosau în ferestre în spatele cărora alte rotocoale, de fum, se învârteau că o vată, parcă ar fi fost nori albi. O minte naivă ar fi crezut că Moș Crăciun s-a rătăcit și nu-și va mai găsi drumul secular în acea seară de beznă și ea. Nopțile sunt misterioase. Aceleași minți au avut puterea de a crede în magia și atotputernicia lui Moș Crăciun și a iluziilor. Vântul zbura păsările din copaci și totuși.. În viscolul de vânt și ploaie stârnit doar o pasăre se clatină indiferență la urgia aparență cel puțin,în vârful crengii unui copac. Ca un simbol că binele există încă.

    Cine am fost ieri? Cine sunt astăzi? Două întrebări cu răspuns neconcludent care totuși pot deschide calea către conștientizări fragile. Să fi fost sau să fiu  în virtutea comparației  devine marea întrebare cu precădere pe coloristica aurie-roșiatică nostalgică de toamn ă . Toamna ar putrea fi, contraintuiriv, un anotimp al noilor începuturi, un paradox al finalului de an care se apropie. Dacă ai mai citit acest blog, știi deja că finalul este un început. Dacă ai interesul și curajul să priveșți în jurul tău natură nu chiar vivace dincolo de cea de pe un monitor sau creațiile A.I., o frunză poate fi caleidoscop pentru existența ta. Acest fapt se poate întâmpla doar dacă te retragi la marginea multiplelor „must do” pragmatice poate și carieriste. Să-ți permiți să fii puțin nostalgic, puțin melancolic și anti rutina termenelor urgente care nu sunt deloc urgente. Acesta ar putea deveni un nou „must do”. Dar nu, fără obligații! Poate doar un nou obiectiv.

  Vrei să scapi de stres si nu știi cum? Esti distrat (ă) ? Nu te mai poți concentra pentru că mintea ta se concentrează pe ce vrea ea? O posibilă soluție la aceste problematici ar putea fi mindfulness. Mindfulness este o abordare terapeutică, dar nu doar, o poți practica şi-n afara psihoterapiei ca tehnică de relaxare/imagerie prin care se reduce vulnerabilitatea cognitivă la stres, direcționând în mod intenționat atenția către experiențele momentului prezent, cu o atitudine de curiozitate și acceptare . Diferențele individuale ale nivelurilor de atenție „dispozițională” pot fi evaluate atât la adulți , cât și la copii / adolescenți , cu niveluri mai ridicate asociate cu o mai bună abilitate pentru mindfulness si funcționare  mai buntă pentru o serie de rezultate psihologice și fizice de sănătate. Abilitățile mindfulness pot fi sporite prin instruire și s-au dezvoltat o serie de Intervenții bazate pe Mindfulness (MBIs) pentru a îmbunătăți ac...

Sigur ai destule amintiri în care te plimbai prin natură fie ca să respiri aer curat, fie ca să-ți testezi anduranța mersului,  poate alergatului, fie ca să (-ți)  faci fotografii sau toate cele enumerate, poate și alte  motive găsești. Poate că nu ai analizat efectele subiective ale plimbării asupra ta. Iată c ă exist ă  cercet ă ri (de  când fitness-ul a devenit aproape  obsesiv mondial) care au studiat  relația  dintre n atur ă  și sănătatea mintală. Intervențiile de mers pe jos in natură reprezintă o activitate ieftină, ecologică, concepută pentru a ajuta oamenii să-și mențină bunăstarea fizică și să-și îmbunătățească starea de sănătate mintală. S ă  vedem  cât  sunt de plauzibile datele. Urbanizarea și sănătatea mintală Există o varietate de factori de risc în legătură cu urbanizarea și stilurile de viață urbane, cum ar fi supraaglomerarea, inactivitatea fizică și lipsa conexiunii cu natura. Aceșt...