Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

  Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune demielinizantă autoimună, inflamatorie cronică, a creierului și măduvei spinării, caracterizată prin infiltrare limfocitară multifocală, care duce la distrugerea mielinei, împreună cu deteriorarea oligodenților, axonilor și neuronilor. Scleroza multiplă (SM) este cel mai adesea diagnosticată la adulții cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani , vârsta medie de debut fiind în jur de 30-34 de ani. Rareori afectează copiii sau adulții peste 50 de ani. Factorii de mediu, cum ar fi infecția cu virusul Epstein-Barr , deficitul de vitamina D și fumatul sunt asociați cu modificări epigenetice la nivel i genomic alterând expresia genelor de risc pentru scleroza multiplă. Aceste procese patologice pot duce la afectarea semnificativă a funcțiilor motorii, senzoriale, autonome și cognitive făcând din SM una dintre principalele una dintre principalele cauze ale dizabilității la adulții t...

  Ai fost „acuzat/ă” de narcisism pentru că ai multiple conturi pe social media? Sau pentru că te gândești doar la tine prioritizandu-te? Sau pentru că mai faci încă o formare doar pentru încă o diplomă și recunoaștere socială? Sau comparația socială este obsesia ta iubind competiția? Nu o mai lungesc. Narcisismul este în mod obișnuit conceptualizat ca o tulburare clinică, însă o mare parte din impactul său social are loc sub pragurile de diagnostic. Narcisismul există de-a lungul unui continuum care variază de la interesul egoist normativ până la patologia personalității cu afectare clinică, doar o mică parte din indivizi îndeplinind criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate narcisistă (NPD).  În schimb, narcisismul cotidian se referă la modele subclinice de comportament centrat pe ego care apar în populațiile generale și în mediile sociale tipice unde sunt adesea tolerate, minimizate, atribuite greșit stilului de personalitate sau încorp...

  În Acum şi despre cum călătoresc povesteam despre cum cred ca am trăit starea de “flow” şi încercam să stârnesc curiozitatea despre“flow”, astfel că acum te întreb: Ţi s-a întâmplat să derulezi o activitate stimulatoare şi plăcută în care ai fost absorbit total ? De exemplu. ai lucrat vreodată până noaptea târziu fără să mai deţii noţiunea timpului, doar ceasul “ştia” că este 2 noaptea (poate şi cineva din apropierea ta)?  Tu nu aveai nici somn şi nici foame (presupunem că nu cinasei) şi nici alte nevoi. Nu prea mai erai conştient  de semnalele corporale: oboseală, frig/ cald, foame etc., nu prea mai erai conştient de tine. Ştiai clar ce faci şi de ce faci şi că ai abilităţile necesare pentru a derula acea activitate. Erai determinat, prezent şi motivat. Uitasei pentru un timp de lumea din jur şi îţi plăcea teribil de mult. Dacă răspunsul  este da, atunci ai trăit o stare de flux sau “flow” după Mihaly Csíkszentmihályi (un nume imposibil de pronunţat şi de scris, ...

  De data aceasta, te invit să citești despre o nouă revoluție științifică. Poți să fii surprins/ă de ideeea de a crea  v ersiuni milimetrice ale organelor umane   în laborator. Voi discuta aici despre remielinizare(refacerea mielinei celulei nervoase) în SM deși este utilă și în cazul și celorlalte afecțiuni neurodegenerative, dar nu doar. Scleroza multiplă (SM), o boală autoimună debilitantă care vizează sistemul nervos central (SNC), este marcată de demielinizare și inflamație.. Clinic, se prezintă în trei forme distincte: SM recidivant-remisivă (SMRR), SM progresivă primară (SMPP) și SM progresivă secundară (SMSP). Deși terapiile modificatoare de boală (TMB) oferă o oarecare solutie persoanelor cu SMRR, opțiunile de tratament pentru SM progresivă (SMp) rămân frustrant de inadecvate. Această lacună evidențiază o nevoie urgentă de tehnici avansate de modelare a bolii pentru a descifra patologia complexă. Ce sunt o rganoizii c...

   Căutarea biomarkerilor și a semnăturilor diagnostice fiabile a fost fundamentală pentru progresul medical. Abordările tradiționale bazate pe un singur biomarker nu reușesc să surprindă natura complexă și interconectată a biologiei umane deoarece nu au contextul necesar pentru a distinge fluctuațiile normale de modificările patologice, nu reușesc să ofere sensibilitate, specificitate și reproductibilitate adecvate în diverse populații și nu reușesc să atingă gradul de personalizare și optimizare semnal-zgomot necesar pentru a ghida eficient medicina de precizie și sănătatea de precizie. Limite A.I. Deși învățarea automată a avansat analiza datelor medicale, acești algoritmi rămân limitați de constrângerile inerente ale calității datelor de intrare, precum și de prejudecată și dimensionalitate și adesea ating platouri de performanță atunci când lucrează cu abordări convenționale bazate pe biomarkeri și semnături moleculare. Această limitare devine deosebit de semnificat...

  Am mai scris articole dspre scleroza multiplă (SM) și alți factori, cititorii acestui blog poate își amintesc. Acesta este încă unul documentat de date recente, ca de obicei aici și oriunde scriu. Cauzele exacte ale sclerozei multiple (SM) nu sunt pe deplin înțelese. Oamenii de știință știu că SM se dezvoltă atunci când sistemul imunitar atacă din greșeală creierul și măduva spinării, dar încă nu știu ce declanșează inițial acest proces. Totuși, se crede că SM apare apare dintr-o combinație de factori . Deși niciun factor singular nu provoacă SM, o serie de factori genetici, infecțioși, de mediu și demografici pot crește probabilitatea unei persoane de a dezvolta boala. Un studiu din acest an arata ca s cleroza multiplă provoacă mai puține decese și mai puține dizabilități decât în ​​trecut. Rata sclerozei multiple a scăzut între 1990 și 2021 în ceea ce privește ratele standardizate în funcție de vârstă”, au scris cercetătorii. „ Proiecț...