Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Sigur ai destule amintiri în care te plimbai prin natură fie ca să respiri aer curat, fie ca să-ți testezi anduranța mersului,  poate alergatului, fie ca să (-ți)  faci fotografii sau toate cele enumerate, poate și alte  motive găsești. Poate că nu ai analizat efectele subiective ale plimbării asupra ta. Iată c ă exist ă  cercet ă ri (de  când fitness-ul a devenit aproape  obsesiv mondial) care au studiat  relația  dintre n atur ă  și sănătatea mintală. Intervențiile de mers pe jos in natură reprezintă o activitate ieftină, ecologică, concepută pentru a ajuta oamenii să-și mențină bunăstarea fizică și să-și îmbunătățească starea de sănătate mintală. S ă  vedem  cât  sunt de plauzibile datele. Urbanizarea și sănătatea mintală Există o varietate de factori de risc în legătură cu urbanizarea și stilurile de viață urbane, cum ar fi supraaglomerarea, inactivitatea fizică și lipsa conexiunii cu natura. Aceștia au condus la rezultate negative asupra sănătății, inclus

  Viața îmi oferă dovezi ale caracteristicilor,comportamentelor mai puțin inteligente ale oamenilor inteligenți: indolență , amânare, “uitare” sau nepăsare față de ce și-au asumat nu cu mult timp în urmă.. și nu vorbim despre alzheimer. Să nu mă îndoiesc și de inteligența acestor oameni atât de inteligenți? De fapt este recunoscut scolastic faptul  că inteligența (IQ) este un doar concept m ă surat cu scale de măsurare a IQ-ului. Primul lucru pe care studenții la psihologie îl învață despre inteligență este că ea este ceea ce măsoară un test IQ .   Teoriile actuale argumentează că inteligența este mai mult decât atât . Acum, nu putem ignora noua perspectivă a inteligenței artificiale (IA). Cine afirmă că sunt inteligenți? Probabil chestionarele IQ imperfecte  controversate  și ego-ul persoanelor inteligente. Îmi   aduc aminte siparafrazez replici dintr-o operă a lui G.B. Shaw. - Nu cred că lumea asta este așezată cum trebuie. - De ce nu am lua lumea așa cum este? Cred ca noi nu su

  Relația dintre activitatea fizică și gestionarea stresului la persoanele cu scleroză multiplă: un model de mediere moderată cu autoeficacitatea și nivelul de dizabilitate ca variabile Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației general. ). Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului. Coping Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce tresul în anumite situații. Există diverse strategii de c

Am citit destule studii (cred eu) care își propuneau să elucideze relația dintre evenimente perturbatoare din copilărie și un viitor al adultului perturbat de tulburări mintale diverse Nu prea m-au convins. Fie aveau eșantioane mici, fie defineau vag conceptele etc. Domeniul psihotraumatologiei este marketizat și mult apreciat din punctul de vedere al vindecării, rescrierii,reperceperii trecutului. Totuși, am decis să iau în considerare și să documentez subiectul anunțat în titlu. Singurătatea este o experiență supărătoare care apare atunci când o persoană percepe o deficiență în relațiile sociale, aflăm djntr-o încercare a definirii din 1982. Observăm deja dificultatea definirii singurătății.  S ingurătate și sănătate mintală Singurătatea, se crede (vedem mai jos de ce) ca este asociată cu mai multe afecțiuni adverse de sănătate funcția cognitivă afectată, funcționarea imunitară compromisă, inflamația crescută, nivelurile crescute de cortizol și

  În a 75-a aniversare, NIMH  ( Institutul Național pentru Tulburările Mintale)  atrage atenția asupra r evoluției în studiul tulburărilor mintale. În anii ‘90 s-a proclamat decada creierului îndemnând Institutele Naționale de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) și altele să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile cercetării asupra creierului. De-a lungul anilor, înțelegerea asupra creierului a crescut dramatic. Totuși, mai avem de învățat. Nevoia de a continua studiul creierului este necesară. M ilioane de americani sunt afectați în fiecare an de tulburări ale creierului. În prezent, exist ă o speranță pentru că o nouă eră a descoperirilor se deschide în cercetarea creierului. Totuși, în ciuda exploziei de noi tehnici și instrumente pentru studierea creierului, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), mulți cercetători în domeniul sănătății mintale erau din ce în ce mai frustrați de faptul că domeniul lor nu pr

Ți s-a întâmplat să ai shimbări  schimbări de dispoziție neașteptate și să te simți trist (ă) după care, la scurt timp, chiar secunde, să simți contrariul? Desigur că nu ai tulburare bipolară, poate doar o tendință. Spre deosebire de simplele schimbări de dispoziție, fiecare episod extrem de tulburare bipolară poate dura câteva săptămâni (sau chiar mai mult). Pe scurt, p ersoanele cu tulburare bipolară au episoade de: parcurgrti textul de mai jos și referințele. depresie –dispoziție foarte scăzută și letargie sau manie – dispoziție foarte crescută  și hiperactivitate, manie Simptomele tulburării bipolare depind de starea de spirit pe carepersoan ă  o experiementeaz ă . Pentru mai multe detalii, parcurgeți textul de mai jos și referințele. Instabilitatea dispoziției devine o caracteristică importantă în tulburările psihiatrice, inclusiv tulburările de dispoziție, tulburările psihotice și tulburările de personalitate. Este caracterizată ca o tendință de a experimenta oscilații frecvente