Treceți la conținutul principal

Like!

Noroc și bunăstare!




Noroc și bunăstare!” poate fi o urare, poate cea mai dezirabilă dintre urări în cazul în care nu ești o persoană cel puțin sceptică în privința sensului conceptului de noroc, despre bunăstare nu mai spun nimic.
Ei bine, dacă te-au suprasaturat și pe tine urarile clişeu „Să ai noroc în viaţă!” ,”Mult noroc (adesea aflat în aceeași sferă semantică cu succesul)!” care ți-au agresat canalul auditiv la aniversări și la marile sărbători, întâlnite chiar și în scurte conversaţii cotidiene etc., după ce citești acest acest articol s-ar putea chiar să-ți dorești să.. ai noroc în viață. Oricum, mă aștept să relativizezi și să-ți reconstruieşti perspectiva oricare ar fi fost ea.

Un conglomerat de factori politico-economici-sociali ai aspiraţiilor și lipsei de speranța în privința realizării personale a milenarilor arunca-n vid „visul american”.
Deci ce s-a întâmplat cu cei care sunt bogați astăzi? Chiar și-au câștigat locul prin munca, inteligenta și prin determinarea lor perseverentă? Sigur că nu, sugerează o analiză recentă. Atunci cum?
Doi fizicieni și un economist au răspuns la întrebarea: Dacă ești atât de inteligent, de ce nu ești bogat financiar? Se pare că venitul ridicat (poți completa cu „foarte” ante „ridicat”) reprezintă doar o șansă, o oportunitate, un amalgam de circumstanțe.
Mai degrabă decât a fi talentat(ă) (talent= inteligență, abilități academice, o mentalitate pentru asumarea de riscuri etc.) cel mai important determinant al dobândirii unei bunăstări financiare este pur și simplu să ai noroc, potrivit unei noi analize prin modelare computerizată.

Succesul maxim nu coincide cu inteligenţa, abilitățile academice, perseverenţa maxime și viceversa, au scris cercetătorii.
Totuși, a nu se înțelege că din ecuația realizării personale este exclusă inteligenţa. Deja putem vorbi despre noroc, succes și mitul meritocraţiei.
Ne aflăm deci pe un teren al probabilităţilor, dar nu și al unei realităţi virtuale.... probabil.

În ultimii ani, o serie de studii și cărți, inclusiv cele ale analistului riscului Nassim Taleb, strategului în investiții Michael Mauboussin și economistului Robert Frank - au sugerat că norocul și oportunitatea pot juca un rol mult mai mare decât ne-am dat seama în tranzacţionarea financiară, afaceri, sport, arta, muzica, literatură şi ştiinţă.

Desigur că norocul nu este totul și talentul (operaţionalizat ca mai sus) contează. În schimb, datele sugerează că ne lipsim de o piesă cu adevărat importantă din puzzele-ul imaginii succesului dacă ne concentrăm doar pe caracteristicile personale în încercarea de a înțelege factorii determinanți ai succesului.

Succes în reflectare!

Pentru mai multe detalii, vezi mai jos.







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...