Treceți la conținutul principal

Jocurile video și efectele lor



Să fie o suprapatologizare în era contemporană hipertehnologizată sau nu chiar?

Cineva care joacă jocuri video pentru câteva ore în fiecare zi ar putea fi cunoscut pur și simplu ca un jucător dedicat, dar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are o nouă clasificare pentru cei care merg mult mai departe până la un punct în care devine o problemă serioasă care afectează viața jucătorului împătimit.

Tulburarea de joc este caracterizată de un tipar de comportament de joc persistent sau recurent ("jocuri digitale" sau "jocuri video"), care pot fi online sau offline.
Tulburarea de joc (gaming disorder) este definită în ediţia a 11-a a Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-11) ca un model de comportament al jocurilor ("jocuri digitale" sau "jocuri video") caracterizat printr-un control insuficient asupra jocurilor în măsura în care jocurile au prioritate față de alte interese și activități zilnice și continuarea sau escaladarea jocurilor, în ciuda apariției unor consecințe negative.

Toate persoanele care se angajează în joc ar trebuisă fie preocupate de dezvoltarea tulburărilor de joc?


La fel ca și în cazul altor tulburări compulsive și de adicţie, există trei caracteristici majore ale acesteia:
  • Frecvența și intensitatea jocului sunt de așa natură încât alte activități (întâlniri cu prietenii, activităţi în afara casei și interacțiunile de bază cu alți oameni) sunt reduse la minim în comparație cu timpul alocat jocurilor.
  • Chiar și atunci când consecințele negative apar din dependența jocurilor online sau offline, "utilizatorul" nu se poate opri.
  • Condiția poate duce la tulburări de somn, probleme de nutriţie și o reducere severă a activității fizice.

Pentru un diagnostic, modelul de comportament trebuie să dureze cel puțin 12 luni, deși OMS propune excepții în cazuri grave.

Totuși, diagnosticarea cu tulburarea de joc rămâne controversată, precum și specialiştii atrag atenția.

Studiile sugerează că tulburările de joc afectează doar o mică parte a persoanelor care se angajează în activități de jocuri digitale sau video.

Cu toate acestea, persoanele care participă la jocuri ar trebui să fie atente la: 
  • timpul alocat pentru activitățile de jocuri, în special atunci când se exclud alte activități zilnice
  • orice schimbare a sănătății lor fizice sau psihologice și a funcționării sociale care ar putea să fie atribuită modelului de comportament al jocurilor.
Pe de altă parte, dovezile cercetării susţin efectele pozitive ale .... anumitor jocuri video anume create asupra sănătăţii.
Un articol a subliniat faptul că educatorii actualizează în prezent experiențele din clasă, integrând jocuri video care pot schimba modul în care următoarea generație de profesori și studenți se apropie de învățare.
De asemenea, medicii şi psihologii au început să folosească jocuri video pentru a motiva pacienţii să-şi îmbunătăţească sănătatea.De exemplu, în jocul video "Re-Mission", pacienții copii cu cancer pot controla un robot mic care împușcă celulele canceroase, depășește infecțiile bacteriene și gestionează bariere în calea aderării la tratamente. S-a observat o creştere a aderentei la tratament a copiilor care au jucat "Re-Mission" în comparație cu copiii care au jucat un alt joc pe calculator.

S-a recomandat ca echipele de psihologi, clinicieni și designeri de jocuri să colaboreze pentru a dezvolta abordări pentru îngrijirea sănătății mintale care să integreze jocul video.


Deci

Să fie atât de irezistibile tehnologiile online încât să devină obsesive și să rămână astfel în era actuală, poate chiar să crească-n intensitate
Este un fenomen generalizat? Deocamdată opiniile sunt impărţite..

Te regadeşti cumva în rândurile de mai sus?

Referinţe:

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...