Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Relația dintre activitatea fizică și gestionarea stresului la persoanele cu scleroză multiplă: un model de mediere moderată cu autoeficacitatea și nivelul de dizabilitate ca variabile Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației general. ). Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului. Coping Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce tresul în anumite situații. Există diverse strategii de c

Am citit destule studii (cred eu) care își propuneau să elucideze relația dintre evenimente perturbatoare din copilărie și un viitor al adultului perturbat de tulburări mintale diverse Nu prea m-au convins. Fie aveau eșantioane mici, fie defineau vag conceptele etc. Domeniul psihotraumatologiei este marketizat și mult apreciat din punctul de vedere al vindecării, rescrierii,reperceperii trecutului. Totuși, am decis să iau în considerare și să documentez subiectul anunțat în titlu. Singurătatea este o experiență supărătoare care apare atunci când o persoană percepe o deficiență în relațiile sociale, aflăm djntr-o încercare a definirii din 1982. Observăm deja dificultatea definirii singurătății.  S ingurătate și sănătate mintală Singurătatea, se crede (vedem mai jos de ce) ca este asociată cu mai multe afecțiuni adverse de sănătate funcția cognitivă afectată, funcționarea imunitară compromisă, inflamația crescută, nivelurile crescute de cortizol și

  În a 75-a aniversare, NIMH  ( Institutul Național pentru Tulburările Mintale)  atrage atenția asupra r evoluției în studiul tulburărilor mintale. În anii ‘90 s-a proclamat decada creierului îndemnând Institutele Naționale de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) și altele să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile cercetării asupra creierului. De-a lungul anilor, înțelegerea asupra creierului a crescut dramatic. Totuși, mai avem de învățat. Nevoia de a continua studiul creierului este necesară. M ilioane de americani sunt afectați în fiecare an de tulburări ale creierului. În prezent, exist ă o speranță pentru că o nouă eră a descoperirilor se deschide în cercetarea creierului. Totuși, în ciuda exploziei de noi tehnici și instrumente pentru studierea creierului, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), mulți cercetători în domeniul sănătății mintale erau din ce în ce mai frustrați de faptul că domeniul lor nu pr

Ți s-a întâmplat să ai shimbări  schimbări de dispoziție neașteptate și să te simți trist (ă) după care, la scurt timp, chiar secunde, să simți contrariul? Desigur că nu ai tulburare bipolară, poate doar o tendință. Spre deosebire de simplele schimbări de dispoziție, fiecare episod extrem de tulburare bipolară poate dura câteva săptămâni (sau chiar mai mult). Pe scurt, p ersoanele cu tulburare bipolară au episoade de: parcurgrti textul de mai jos și referințele. depresie –dispoziție foarte scăzută și letargie sau manie – dispoziție foarte crescută  și hiperactivitate, manie Simptomele tulburării bipolare depind de starea de spirit pe carepersoan ă  o experiementeaz ă . Pentru mai multe detalii, parcurgeți textul de mai jos și referințele. Instabilitatea dispoziției devine o caracteristică importantă în tulburările psihiatrice, inclusiv tulburările de dispoziție, tulburările psihotice și tulburările de personalitate. Este caracterizată ca o tendință de a experimenta oscilații frecvente

  Prezint aici două revizii sistematice recente care au sumarizat concluziile despre beneficiilor intervențiilor nutriționale, respectiv ale suplimentelor alimentare asupra progresiei simptomelofrsclerozei multiple (SM). În concluzii au fost prezentate și limitele majorității studiilor și posibile îmbunătățiri viitoare. Scleroza multiplă (SM) constituie o boală demielinizantă cronică progresivă care afectează negativ sistemul nervos central. Simptomele SM afectează în mod negativ calitatea vieții, precum și speranța de viață a pacienților cu SM. Sub acest aspect,  studiul de față  își propune să sintetizeze și să evalueze critic studiile clinice disponibile în prezent, care se concentrează pe potențialele efecte benefice ale suplimentelor alimentare asupra controlului simptomatologiei și recăderii SM. O stare nutrițională bună pare să încetinească progresia bolii și să amelioreze intensitatea simptomelor la pacienții cu scleroză multiplă (SM). Până în prezent, există mai multe studi

Poate fi programat un computer să simuleze un creier?  Este o întrebare pe care matematicienii, teoreticienii și experimentaliștii și-au pus-o de multă vreme – fie că sunt stimulați de dorința de a crea inteligență artificială (AI) sau de ideea că un sistem complex precum creierul poate fi înțeles doar atunci când matematica sau un computer își pot reproduce comportamentul. . Explozia de astăzi a învățării automate poate fi urmărită până la lucrările timpurii inspirate de sistemele biologice. Cartografierea creierului Până acum, s-au făcut puține eforturi pentru a conecta aceste surse diferite de date sau pentru a le colecta simultan din întregul creier al aceluiași specimen. Dar, pe măsură ce nivelul de detaliu, dimensiunea și numărul de seturi de date crește, în special pentru creierul unor organisme model relativ simple, sistemele de învățare automată fac fezabilă o nouă abordare a modelării creierului. Acest lucru implică antrenarea programelor de inteligență artificială pe

   Sursa imaginii: https://www.nature.com/articles/s41598-024-55495-7/figures/6  În viața de zi cu zi, experimentăm diferite niveluri de intimitate în relațiile interpersonale cu cunoscuți, prieteni, parteneri romantici sau străini. Studiile anterioare au sugerat că interacțiunea cu persoane cu care cineva are legături sociale mai puternice, cum ar fi: partenerii romantici, membrii familiei și prietenii apropiați, poate fi benefică. Oamenii au tendința de a experimenta mai puțină singurătate după interacțiuni intime. Întrucât intensitatea și calitatea prieteniilor sunt corelate pozitiv cu satisfacția vieții se așteaptă ca relațiile sociale puternice să contribuie la bunăstare. Cu toate acestea, în viața noastră de zi cu zi, avem multe oportunități de interacțiune socială în afara grupurilor noastre sociale apropiate, cum ar fi cu străini sau cunoscuți cu care avem legături sociale slabe. Interesant este că interacțiunea cu persoane cu legături sociale slabe s-

  Persoanele care suferă de leziuni cerebrale dobândite (ABI), cum ar fi o leziune cerebrală traumatică (TBI) sau un accident vascular cerebral au un risc crescut de a dezvolta anxietate sau simptome depresive.Acestea pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Simptomele depresive și de anxietate post-ABI sunt legate de rate mai mari de spitalizare, mai puțină participare socială (dependență în viața de zi cu zi rate mai scăzute de întoarcere la muncă) și mai multe deficiențe cognitive și fizice. Studiile care investighează intervențiile pentru anxietatea și simptomele depresive legate de ABI sunt rare și prin urmare, există opțiuni limitate de tratament bazate pe dovezi . CBT, ACT în tratamentul ABI terapia cognitiv - comportamentală CBT) s-a dovedit a fi eficientă în tratarea depresiei și anxietății, dar par mai puțin eficace pentru pacienții cu ABI în comparație cu cei non-ABI, arată  revizia și meta-analiza din 2020 . Terapia de acceptare și angajament (AC