Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Tehnologiile de autoîngrijire pot sprijini persoanele, aici cu scleroză multiplă (SM), dar nu doar pe cei cu această afecțiune  în gestionarea zilnică a afecțiunii, permițând automonitorizarea diferiților indicatori de sănătate, cum ar fi  nivelurile simptomelor și  nivelurile de activitate fizică. Scleroza multiplă (SM) este o afectiune neurologică autoimună cronică, fără tratament cunoscut pentru vindecare. Leziunile axonale cauzate de SM pot duce în cele din urmă la pierderea funcției motorii /cognitive și pot provoca, de asemenea, o serie de simptome debilitante, cum ar fi durere, spasticitate/crampe, probleme ale vezicii urinare și intestinelor, tulburări senzoriale oboseală. Evoluția bolii este adesea caracterizată prin pusee și remisiuni (SM recidivant-remisivă) sau printr-un declin constant al funcționării (SM progresivă). Autogestionarea zilnică și menținerea unui stil de viață sănătos s-au dovedit, de asemenea,...

  Scleroza multiplă este o afecțiune neuroinflamatorie a SNC asociată cu pierderi neuroaxonale ireversibile semnificative, ducând la dizabilitate permanentă. Prin urmare, există o nevoie urgentă de markeri in vivo ai pierderii axonale pentru utilizare în monitorizarea pacienților sau ca puncte finale pentru studiile clinice cu agenți neuroprotectori. Ce sunt "markerii in vivo"? Markerii in vivo sunt indicatori biologici sau semnale măsurabile (cum ar fi proteinele, genele sau semnalele imagistice) care dezvăluie procese normale sau anormale, stări de boală, răspunsuri la tratament sau activități celulare în cadrul unui organism viu, permițând monitorizarea neinvazivă a stării de sănătate, a progresiei bolii (cancer, inflamație) sau a efectelor medicamentelor în timp, utilizând tehnici de la analize de sânge (biomarkeri precum MPO) la imagistică avansată (PET, RMN) și raportori genetici. Probleme de mișcare în scleroza multipl ă SM poate cauza probleme de mișcare, echilibru și...

Oamenii de știință descoperă o scădere a nutrienților din creier care ar putea alimenta anxietatea. Nivelurile mai scăzute de  colină  din creier ar putea fi un factor biochimic ascuns în spatele tulburărilor de anxietate. Tulburările de anxietate sunt frecvente și adesea insuficient tratate Tulburările de anxietate (ANXD), inclusiv tulburarea de anxietate generalizată (TAG), tulburarea de panică (TP) și tulburarea de anxietate socială (TAS), afectează aproximativ 30% dintre adulți de la un moment dat în viață, ceea ce le face cea mai frecventă categorie de tulburări mintale. Tratamentele cu eficacitate dovedită pentru aceste tulburări includ psihoterapii și farmacoterapii. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre pacienții care necesită tratament pot să nu primească tratament , iar 35-60% dintre pacienții tratați pot să nu obțină remisie clinică.  Deși studiile prin spectroscopie de rezonanță magnetică protonică (1H-MRS) asupra AnxD au fost efectuate de peste 25 de ...

  și în alte afecțiuni medicale pe care nu le abordez aici.  Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune autoimună cronică eterogenă a sistemului nervos central, cu neurodegenerare asociată, iar netratată, duce la dizabilitate semnificativă. Debutul clinic al SM este de obicei observat între vârstele de 20 și 40 de ani și se consideră a fi una dintre cele mai frecvente cauze de dizabilitate permanentă non-traumatică la adulții tineri. Incidența și prevalența sclerozei multiple variază geografic și afectează aproape 1 milion de persoane în Statele Unite și aproximativ 2,8 milioane de persoane la nivel mondial. Fiziopatologia sclerozei multiple este complexă și probabil multifactorială, dar se consideră că apare la persoane predispuse genetic, cu diverși factori exogeni, inclusiv infecția cu virusul Epstein-Barr. În ultimii ani s-au analizat diferitele progrese în abordările bazate pe inteligență artificială (IA) în scleroza multiplă (SM). Aplicațiile IA în SM aco...

 În articolul „Mirosul 1 ” am debutat cu o citare iterară după care am continuat cu citări din cercetări din domen iu despre conexiunea emoții, autism, etc., iar acum va fi în mare parte despre genetică, tulburări neurodegeneative si altele și  particularități prezente în percepția mirosului. Cum nu vreau să dau „spoiler” (un alt cuvânt al modernității) pentru mai multe informații, parcurgeți articolul de mai jos.  Genetica mirosului   Cercetătorii au identificat 10 regiuni genetice legate de capacitatea de a  detecta  mirosuri specifice,  dintre   care  șapte erau necunoscute anterior. Care  este legătura  dintre  miros și Alzheimer? Disfuncția olfactivă afectează adesea  calitatea  vieții. Este cauzată permanent  sau  tranzitoriu de boli sinusale, infecții virale ale tractului respirator superior, leziuni cerebrale traumatice de diferite grade, boli neurodegenerative. S-a ...