Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Am mai scris articole dspre scleroza multiplă (SM) și alți factori, cititorii acestui blog poate își amintesc. Acesta este încă unul documentat de date recente, ca de obicei aici și oriunde scriu. Cauzele exacte ale sclerozei multiple (SM) nu sunt pe deplin înțelese. Oamenii de știință știu că SM se dezvoltă atunci când sistemul imunitar atacă din greșeală creierul și măduva spinării, dar încă nu știu ce declanșează inițial acest proces. Totuși, se crede că SM apare apare dintr-o combinație de factori . Deși niciun factor singular nu provoacă SM, o serie de factori genetici, infecțioși, de mediu și demografici pot crește probabilitatea unei persoane de a dezvolta boala. Un studiu din acest an arata ca s cleroza multiplă provoacă mai puține decese și mai puține dizabilități decât în ​​trecut. Rata sclerozei multiple a scăzut între 1990 și 2021 în ceea ce privește ratele standardizate în funcție de vârstă”, au scris cercetătorii. „ Proiecț...

  Din punct de vedere istoric, solitudinea fost o experiență psihologică puțin studiată. Poate că solitudinea a fost trecută cu vederea deoarece este de obicei destul de banală și este deseori confundată cu singurătatea. Atunci când experiențele de singurătate sunt demne de remarcat, acest lucru se datorează faptului că sunt considerate negative. Într-adevăr, solitudinea este adesea echivalată cu experiența aversivă a singurătății. Chiar și definițiile din dicționare confundă solitudinea cu singurătatea. Totuși, deși solitudinea necesită să fii singur, ea nu necesită singurătate. Poți fi în solitidine fără să te simți singur și te poți simți singur atunci când ești în companie. Solitudinea și singurătatea sunt diferențiabile. În plus, deși singurătatea are costuri clare , beneficiile solitudinii um ar fi creativitatea și spiritualitatea sporite au câștigat teren în cercetarea psihologică. În ciuda presupuselor avantaje ale solitudinii, oamenii ...

  Într-o epocă prezentă a războaielor mondiale și planetare, climatice și mintale, mă întreb cum mai pot  ș i cum se mai poate considera Lumina cu sensul ei dincolo de iluzionism. N u fără a mă întreba de asemenea dacă există.  Orizontul meu sunt cercetările, cărora uneori  le contest  sensul. Pentru a nu înainta în registrul sumbru „mai ales de sărbători” și a riscă stingerea definitivă a luminii. Poate A.I. va veni cu soluții tranșante deși.. oamenii ancorați în comportamente din trcecut, critică mai mult decât recunoaște limitele. Nu voi oferi acum  sugestii psihologice/ terapeutice. Umanitatea însăşi nu va uită, istoria, la fel! Dar se va întâmplă chiar într-o eră post-umanistă ? Totuși, răul nu este chiar atât de rău. Ca o agnostică ce sunt nu-mi preiau Lumina prin dogmele  sau ritualuri  religioase . Cum ajunge lumină la mine (dacă ajunge)? Ei bine, nu ştiu, dar cred că faptul că-mi plac detaliile, cunoasterea, nu...

  Ce este r eziliența? Reziliența este capacitatea de a te adapta cu succes în fața stresului și a adversității. Evenimentele stresante din viață, traumatismele și adversitatea cronică pot avea un impact substanțial asupra funcției și structurii creierului și pot duce la dezvoltarea tulburării de  stres posttraumatic (PTSD),  depresiei și  a altor tulburări psihiatrice.  Cu toate acestea, majoritatea persoanelor nu dezvoltă astfel de tulburari după ce trec prin evenimente stresante din viață și, prin urmare, sunt considerate reziliente.   eziliența, ca adaptare reușită, se bazează pe răspunsuri eficiente la provocările de mediu și pe rezistența finală la efectele dăunătoare ale stresului, prin urmare, o mai bună înțelegere a factorilor care promovează astfel de efecte este de mare importanță. B oris Cyrulnik, neuropsihiatru, este director de educație la Universitatea din Toulon , unde predă etologia umană, și ofițer al Legiunii de Onoare .  Este cunosc...

  Cum ar fi să te comporţi cu tine la fel cum te-ai comporta cu cel (cea) mai bun(ă) prieten(ă)? Cum ar fi să te comporţi cu tine cum ai dori ca altcineva să o facă? Cum ar fi să nu te mai agresezi emoţional atunci cand ceva nu-ţi iese? Minunat, desigur.Dar cum? Nu vei şti să iubeşti şi nu vei fi iubit(ă) până când nu te vei iubi/respectă pe tine însuţi, spune o vorbă. Hmm.... Cum adică? Desigur că nu mă refer la acea iubire de sine a unei persoane narcisice, deşi în acel caz conceptul de “ iubire ” faţă de sine este discutabil. A tunci la ce m ă  refer?  La  compasiunea   de sine,  desigur. Ce este compasiunea? Compasiunea a fost definită şi luată în considerare de la începuturile umanităţii.  În general, compasiunea implică  sensibilitate la experien ț a suferin ț ei  împreună  cu o dorin ț ă de a atenua această suferin ț ă . Aceasta înseamnă  a  fi deschis  fa ț ă de durerea celorlal ț i,  fără a evita  conta...