Sigur ai destule amintiri în care te plimbai prin natură fie ca să respiri aer curat, fie ca să-ți testezi anduranța mersului, poate alergatului, fie ca să (-ți) faci fotografii sau toate cele enumerate, poate și alte motive găsești. Poate că nu ai analizat efectele subiective ale plimbării asupra ta.
Iată că există cercetări (de când fitness-ul a devenit aproape obsesiv mondial) care au studiat relația dintre natură și sănătatea mintală.
Intervențiile de mers pe jos in natură reprezintă o activitate ieftină, ecologică, concepută pentru a ajuta oamenii să-și mențină bunăstarea fizică și să-și îmbunătățească starea de sănătate mintală.
Să vedem cât sunt de plauzibile datele.
Urbanizarea și sănătatea mintală
Există o varietate de factori de risc în legătură cu urbanizarea și stilurile de viață urbane, cum ar fi supraaglomerarea,
inactivitatea fizică și
lipsa conexiunii cu natura.
Aceștia au condus la rezultate negative asupra sănătății, inclusiv la creșterea prevalenței tulburărilor de sănătate mintală cum infoemeaza Organizația Mondială a Sănătății, deja din 2022.
S-a arătat că stilul de viață nesănătos duce la o varietate de probleme de sănătate psihologică și fizică. De exemplu, asocierea dintre inactivitatea fizică și stilul de viață sedentar cu obezitatea este bine stabilită , dar aceiași factori conduc, de asemenea, diabetului de tip 2, problemelor cardiovasculare, hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă, demenței și cronicizării durerii.
Exercițiile fizice, cum ar fi mersul pe jos în medii naturale, au fost propuse că o abordare nouă și de dorit pentru prevenirea tulburărilor mintale și promovarea sănătății.
Există dovezi substanțiale, pe de o parte, că funcția cognitivă și starea de spirit pot fi crescute prin exerciții fizice în timp ce acesta din urmă poate, de asemenea, atenua depresia și anxietatea
Mersul pe jos este mai accesibil și mai convenabil decât alte forme de activitate fizică. Încorporat cu ușurință în viața de zi cu zi, acesta conferă beneficii în ceea ce privește fitnessul cardiovascular, rezistența fizică, reducerea stresului psihologic și starea de spirit pozitivă
Pe de altă parte, utilizarea spațiilor exterioare, inclusiv a cadurilor naturale, a fost recunoscută ca un factor determinant al sănătății publice.
Ele sunt, în plus, legate de anxietate și depresie și de costurile de îngrijire a sănătății și costurile de tratament.
Beneficiile contactului cu natura asupra sănătății mintale
Influența pozitivă a „contactului cu natura” asupra bunăstării și sănătății mintale este susținută de un volum de dovezi în creștere, pe care l-au abordat mai multe revizuiri.
Se sugerează că există o relație între beneficiile exercițiului fizic și beneficiile conexiunii cu natura
Calitatea dovezilor și designul cercetării pot varia, dar, avantajele de bunăstare mintală asociate contactului cu natura sunt diverse și ele exploatează mai multe căi.
Concluzii
În general, dovezile sugerează că intervențiile mersului pe jos în natură pot reduce în mod eficient
anxietatea,
afectul negativ,
stresul perceput și
ruminația.
De asemenea, pot îmbunătăți meditația și pot crește efectele pozitive. Nu a fost găsită o diferență semnificativă de grup în măsurarea bunăstării mintale. Cu toate acestea, în comparație cu mersul în afara naturii, există avantaje generale suplimentare în ceea ce privește rezultatele legate de sănătate pentru grupurile / condițiile de mers pe jos în natură, spre deosebire de mediile nenaturale.
Aceste constatări sunt în concordanță cu o revizuire sistematică recentă, care a indicat că diverse activități fizice din natură (adică drumeții, jogging, mers pe jos etc.) le-au permis oamenilor să-și reducă anxietatea și afectul negativ, îmbunătățind în același timp afectul pozitiv.
Limite metodologice
Unele studii au folosit măsuri observaționale repetate, inclusiv proiectarea în cadrul subiectului și proiectarea serii de timp cu participanți la un singur grup. Adresându-se acelorași grupuri de participanți, aceste studii au comparat rezultatele schimbării în domeniul sănătății mintale în timp. Alte le nu au avut grup de control.
Studiile din domeniu au evidențiat doar o calitate modestă în general și au avut o omogenitate scazută
Referințe
Health, T. L. G. (2020). Mental health matters. The Lancet Global Health, 8(11), e1352–e1352.
World Health Organization (2022). World mental health report: Transforming mental health for all.
Bird, W. (2007). Natural thinking: Investigating the links between the natural environment, biodiversity and mental health. Royal Society for the Protection of Birds, 1, 3–116.
Frumkin, H., Bratman, G. N., Breslow, S. J., Cochran, B., Kahn, P. H., Lawler, J. J., Levin, P. S., Tandon, P. S., Varanasi, U., Wolf, K. L., & Wood, S. A. (2017). Nature contact and human health: A research agenda. In Environmental Health Perspectives (Vol. 125, Issue 7).
Carter, T., Pascoe, M., Bastounis, A., Morres, I. D., Callaghan, P., & Parker, A. G. (2021). The effect of physical activity on anxiety in children and young people: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, Vol. 285, https://doi.org/10.1016/j.jad.2021.02.026
Kelly, P., Williamson, C., Niven, A. G., Hunter, R., Mutrie, N., & Richards, J. (2018b). Walking on sunshine: Scoping review of the evidence for walking and mental health. British Journal of Sports Medicine, 52(12), https://doi.org/10.1136/bjsports-2017-098827
Wicks, C., Barton, J., Orbell, S., & Andrews, L. (2022). Psychological benefits of outdoor physical activity in natural versus urban environments: A systematic review and meta-analysis of experimental studies. In Applied Psychology: Health and Well-Being. https://doi.org/10.1111/aphw.12353