Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

    Scopul multor oameni în viața este confortul suprem cu puțin sau deloc efort, dacă este posibil. Să călătorească pe  teritorii  străine și să se „pozeze” la terase și hoteluri cu o cafea în față,servită de altcineva, desigur.Sau  să se acopere cu măști  sociale multiple. Acești oameni au un profil al personalității care-i predispune la astfel de comportamente, cel mai probabil. Se găsesc persoane cu narcisism, histrionism etc. în această categorie. Scopul altor oameni este să se implice în cauze umanitare, să facă bine în jurul lor cu riscurile și efectele pe care mai târziu, prea târziu  sau mai devreme le întâmpină și le conștientizezază.  Aceștia din urmă se pot aștepta la ușurință, facil doar în măsura favoritismului intra/ inter-grupal. Pot aparține și ei categoriei de mai sus, desigur, categoriile nefiind mulțimi disjuncte. Oameni iubitori ai luxului, snobi, grandio ș i. Visurile, se mai întâmplă să se fi transformat în predicții ale celor mai riguros realizate cercetări

  Credit imag.: https://unsplash.com/photos/J28Nn-CDbII https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2021/09/filosofia-stiintei-1.html   Clarificările conceptuale nu numai că îmbunătățesc precizia și utilitatea termenilor științifici, dar conduc și la noi investigații experimentale, deoarece alegerea unui cadru conceptual dat constrânge puternic modul în care sunt concepute experimentele. Definiția celulelor stem este unul din multiplele exemple. Filosofia are o tradiție lungă de investigare a proprietăților, iar instrumentele utilizate în această tradiție au fost aplicate recent pentru a descrie „stemness”, proprietatea care definește celulele stem. S-a arătat că există patru tipuri diferite de proprietăți în cunoștințele științifice actuale. Cercetătorul în biologia celulelor stem și cancerului, Hans Clevers, observă că această analiză filozofică evidențiază probleme semantice și conceptuale importante în oncologie și biologia celulelor stem; el sugerează, de asemenea, că această analiză

  Te-ai gândit vreodată dacă bucuria sau rușinea ta este percepută și exprimată la fel de o persoană din altă cultură decât a ta? Dacă da sau dacă nu, despre aceasta este articol ul porezent . Exprimarea emoțiilor O regulă de afișare culturală dictează tipurile și frecvențele afișărilor emoționale considerate acceptabile într-o anumită cultură. Aceste reguli pot ghida, de asemenea, modul în care oamenii aleg să-și regleze emoțiile, influențând în cele din urmă experiența emoțională a unui individ și ducând la diferențe culturale generale în experiența și afișarea emoției. De exemplu, în multe culturi asiatice , armonia socială este prioritară d față de câștigul individual. Occidentalii din mare parte din Europa și Statele Unite acordă prioritate autopromovării individuale. Cercetările au arătat că indivizii din Statele Unite sunt mai predispuși să exprime emoții negative, cum ar fi frica, furia și dezgustul , atât singuri, cât și în prezența altora. J aponezii sunt mai pred

Toamna invocă o nouă perspectivă a vieții. Începuturile sunt negre c a de smoală. Dimineți în tuecate . Dar totul are o altfel de continuare. Amiezile și serile de chihlimbar trenează în adâncul cerului și în interior. Portocaliul îți taie respirația și generează imagini și imagerii : dovleac, niros de zahăr ars, frunze care sfidează viața. Devin suprarealiste. Pure sinestezii. Aram a se întinde pe câmpuri. Între dimineață și seară, spectacolul nostru cel de toate zilele. Răzvrătit sau blând, cu sonorități diafane, aproape imperceptibile, sau lugubre, trăite până-n măduva oaselor. Praful de zâne se ransformă în praf de xanax pe alocuri, conform nevoilor iluzorii, dar neautentice. În spatele cortinei, doi ochi mari sunt martori ai trecerii, dar nimeni nu-i știe. Numai ei.

În ciuda legăturilor istorice strânse dintre știință și filozofie, ascultând u-i pe Platon, Aristotel și alții din faimoasa Școală a lui Rafael din Atena, oamenii de știință din zilele noastre percep adesea filosofia ca fiind complet diferită de știință și chiar antagonică față de ea . Din contră, mai recnt se crede că filozofia poate avea un impact important și productiv asupra științei.  Prezint aici exemple preluate din diferite domenii ale științelor vieții contemporane. Fiecare domeniu are o cercetare științifică de ultimă generație și fiecare a fost recunoscută în mod explicit de către cercetătorii practicanți ca o contribuție utilă la știință. Aceste și alte exemple arată că contribuția filosofiei poate lua cel puțin patru forme: clarificarea conceptelor științifice, evaluarea critică a presupunerilor sau metodelor științifice, formularea de noi concepte și teorii și promovarea dialogului între diferite științe, precum și între știință și societate. Influențele asupra științe

  Când eram mică, aveam în bibliotecă o cărticică, o colecție de maxime cu care mă amuzam răsfoind-o: Legile lui Murphy”. Despre Ed. Murphy aflam mai târziu că a fost un inginer american. Nu știu cum ajunsese în bibloteca din camera mea acea cărticică (pe care, spre dezamăgirea mea,  nu o mai găsesc), dar știu că umorul fin l-am învățat din familie. Nu știu nici prin ce combinație de împrejurări mi-am amintit una dintre ele, potrivită realității pe care o trăiesc: „ Specialistul este o persoană care știe din ce în ce mai multe despre din ce în ce mai puține până când ajunge să știe totul despre nimic. ” „ Mă uit„ la specialiștii din proximitatea mea și văd că ceea ce se află în perimetrul extern specializării lor este și-n exteriorul intereselor acestora. Rigiditate și ceva obsesivitate în a găsi ce-i mai nou deci actual. Specialiști trași la xerox cu același tipar al pretențiilor informaționale. Cu predilecție către practică. Nu neg că e posibil să mă fi „contaminat” eu însămi de

Ce sunt tulburările autoimune? Este posibil sa te intrebi de ce nu am inceput cu începutul.  Ce este sistemul imunitar? Sistemul imunitar   este un termen folosit în  pentru definirea mecanismelor de apărare ale organismelor vii față de agenții patogeni. Acum,   continui. Un sistem imunitar sănătos apără organismul împotriva bolilor și infecțiilor. Dar dacă sistemul imunitar funcționează defectuos, acesta atacă în mod eronat celulele, țesuturile și organele sănătoase. Denumite boli autoimune, aceste atacuri pot afecta orice parte a corpului, slăbind funcția corporală și chiar transformând viața în pericol. Denumite boli autoimune, aceste atacuri pot afecta orice parte a corpului, slăbind funcțiile organismului și chiar transformând viața în pericol. Oamenii de știință știu despre peste 80 de boli autoimune. Unele sunt bine cunoscute, cum ar fi  diabetul de tip 1, scleroza multiplă, lupusul și artrita reumatoidă , în timp ce altele sunt rare și dificil de diagnosticat. Cu boli au