Treceți la conținutul principal

Like!

Filosofia stiinței 2 - Clarificare conceptuală a celulelor stem

 


Credit imag.: https://unsplash.com/photos/J28Nn-CDbII

https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2021/09/filosofia-stiintei-1.html

 Clarificările conceptuale nu numai că îmbunătățesc precizia și utilitatea termenilor științifici, dar conduc și la noi investigații experimentale, deoarece alegerea unui cadru conceptual dat constrânge puternic modul în care sunt concepute experimentele.
Definiția celulelor stem este unul din multiplele exemple.

Filosofia are o tradiție lungă de investigare a proprietăților, iar instrumentele utilizate în această tradiție au fost aplicate recent pentru a descrie „stemness”, proprietatea care definește celulele stem. S-a arătat că există patru tipuri diferite de proprietăți în cunoștințele științifice actuale.

Cercetătorul în biologia celulelor stem și cancerului, Hans Clevers, observă că această analiză filozofică evidențiază probleme semantice și conceptuale importante în oncologie și biologia celulelor stem; el sugerează, de asemenea, că această analiză este ușor aplicabilă experimentă. Dincolo de clarificarea conceptuală lucrarea filozofică (vezi mai jos) are aplicații în lumea reală, așa cum este ilustrat de cazul celulelor stem canceroase în oncologie.

Cercetările care vizează dezvoltarea de medicamente care vizează fie celulele stem canceroase, fie micromediul acestora se bazează de fapt pe diferite tipuri de "stemness” .

În practică, acest cadru a condus la investigarea terapiilor pentru cancer care combină țintirea proprietăților intrinseci ale celulelor stem canceroase, micromediul lor și punctele de control imunitar pentru a acoperi toate tipurile posibile de „stemness”.


https://elifesciences.org/articles/46563

https://www.nature.com/articles/534176a

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ijc.31331


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.