Treceți la conținutul principal

Like!

Emoții - diferențe interculturale 2

 


Te-ai gândit vreodată dacă bucuria sau rușinea ta este percepută și exprimată la fel de o persoană din altă cultură decât a ta?

Dacă da sau dacă nu, despre aceasta este articolul porezent.


Exprimarea emoțiilor

O regulă de afișare culturală dictează tipurile și frecvențele afișărilor emoționale considerate acceptabile într-o anumită cultură. Aceste reguli pot ghida, de asemenea, modul în care oamenii aleg să-și regleze emoțiile, influențând în cele din urmă experiența emoțională a unui individ și ducând la diferențe culturale generale în experiența și afișarea emoției.

De exemplu, în multe culturi asiatice, armonia socială este prioritară d față de câștigul individual.

Occidentalii din mare parte din Europa și Statele Unite acordă prioritate autopromovării individuale. Cercetările au arătat că indivizii din Statele Unite sunt mai predispuși să exprime emoții negative, cum ar fi frica, furia și dezgustul, atât singuri, cât și în prezența altora.

Japonezii sunt mai predispuși să facă acest lucru numai în timp ce sunt singuri. Mai mult, persoanele din c


ulturi care tind să sublinieze coeziunea socială sunt mai susceptibile de a-și suprima propria reacție emoțională pentru a evalua mai întâi ce răspuns este cel mai potrivit având în vedere situația.

Culturile diferă, de asemenea, în consecințele sociale pe care le atribuie emoțiilor diferite:

- în Statele Unite, bărbații sunt deseori direct sau indirect ostracizați pentru plâns;

- în populația eschimosilor Utku, expresia furiei poate duce la ostracism social (apare atunci când un individ este  exclus dintr-o relație socială sau interacțiune socială).
În cadrul unei anumite culturi, reguli diferite pot fi, de asemenea, internalizate în funcție de sexul, clasa, mediul familial sau alt factor al unui individ.

De exemplu, există unele dovezi că bărbații și femeile pot diferi în reglarea emoțiilor lor, probabil din cauza normelor și așteptărilor de gen bazate pe cultură.



https://psycnet.apa.org/record/1983-10241-001


https://www.researchgate.net/publication/264554571_Culture_Emotion_Regulation_and_Adjustment


https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1111/j.1467-9280.2009.02459.x


https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1368430207088035


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...