Treceți la conținutul principal

like!

Tehnici de auto-terapie

 


De exemplu, dar nu doar dacă știi că nu ai apetența se a te destăinui în fața cuiva, nici chiar a unui terapeut care promite înțelegerea supremă, dar rămâi interesat de a descoperi de-a amănuntul interiorul tău, îți recomand acest articol care nu este  un dicton impotriva psihoterapiei, ci poate doar o completare sau viceversa.


Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu există un răspuns univoc. Dacă ești interesat/ă, poți parcurge acest articol.

autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit.

Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsește intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficientă. Nu chiar, dar să vedem.

ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional.

Tehnici/instrumente pentru autoterapie

  • Jurnalul

Scrierea despre gândurile, emoțiile și experiențele tale te poate ajuta să identifici modelele și provocările de gândire și comportament. Această conștientizare este un pas esențial pentru a lucra singur la sănătatea ta mintală.

Dacă simțiți provocator să vă scrieti gândurile și sentimentele pe o pagină goală, luați în considerare utilizarea instrucțiunilor din jurnal.

Învățarea din experiențele și expertiza altor oameni vă poate sprijini călătoria de autoajutorare.
În funcție de provocările pe care ați dori să vă concentrați, puteți găsi multe cărți și manuale tipărite și digitale care vă pot oferi sfaturi utile sau de gândit.
Puteți găsi cărți de autoajutorare pe teme precum motivația și inspirația. De asemenea, puteți citi cărți despre tehnici terapeutice specifice asociate cu abordările psihoterapiei, cum ar fi 
terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și terapia comportamentală dialectică .

Tipurile de psihoterapie mentionate mai sus au cele mai multe dovezi susținute stiintific ale rezultatelor.

Puteți afla mai multe despre tehnicile terapeutice și instrumentele de sănătate mintală înscriindu-vă la un curs în persoană sau online.

Coursera și Udemy oferă o varietate de cursuri legate de sănătatea mintală oferite de instituții acreditate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă, de asemenea, un manual de planificare a recuperării prin autoajutorare care poate fi descărcat, sursă de încredere, care vă poate ajuta să faceți primii pași în călătoria dvs. de autoterapie.

  • Aplicații pentru telefon

Dacă ați descărcat vreodată un instrument de urmărire a obiceiurilor, un program de meditație sau chiar un joc de relaxare pe telefon, atunci ați folosit deja un instrument digital de autoajutorare.

Aplicațiile de autoajutorare pot include resurse generale, cum ar fi autoevaluări, foi de lucru sau cursuri.

 Concluzii

Unele cercetări sugerează că autoterapia poate fi un instrument valoros pentru persoanele cu simptome ușoare până la moderate de stres, depresie, anxietate și alte provocări de sănătate mintală.
Să fii propriul tău terapeut ar putea fi un efort complementar psihoterapiei formale.
Intervențiile de autoajutorare sunt o alegere extrem de personală. Este important să rețineți că, deși auto-ajutorarea poate să nu vă rănească, s-ar putea să nu vă ofere toate instrumentele și resursele de care este posibil să aveți nevoie.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...