Am renunțat la „acum, aici” și m-am predat unui "atunci,acolo" provizoriu care a devenit temporar noul „aici, acum”. Vremea nu părea o alegere înțeleaptă pentru a pleca în munți, dar călătorul nu este înțelep,t ci visează să devină înțelept călătorind. Am plecat deci cu vijelia în gând imaginandu-mi trăsnete deasupra capului. Mai mult de câteva picături fugare de ploaie și o lumină ușor înnorată, translucidă care mai mult a ajutat fotografia, nu a fost. Știți deja, cititorilor, că fotografia pentru mine este un ochi dublu de percepție, deși nu prefer imaginea în detrimentul cuvintelor. O complementaritate este ok. M-am rotit interior și fizic pe traiectoria serpentinelor care puteau ameți pe aproape oricare profan al acestor drumuri. Am amuțit de n ori la percepția vârfurilor ascuțite ale spțiului parcă îmblânzit puțin de muzica unor păsări care păreau că zburau continuu. În interiorul hotelului am întâlnit alt spațiu care mi s-a părut prea s...
Cititorule, aici găsești noutăți din cercetarea sănătății mintale, fotografie proprie și impresii din călătorii.