Treceți la conținutul principal

like!

Suplimentele nutriționale și scleroza multiplă

 


Prezint aici două revizii sistematice recente care au sumarizat concluziile despre beneficiilor intervențiilor nutriționale, respectiv ale suplimentelor alimentare asupra progresiei simptomelofrsclerozei multiple (SM). În concluzii au fost prezentate și limitele majorității studiilor și posibile îmbunătățiri viitoare.

Scleroza multiplă (SM) constituie o boală demielinizantă cronică progresivă care afectează negativ sistemul nervos central. Simptomele SM afectează în mod negativ calitatea vieții, precum și speranța de viață a pacienților cu SM. Sub acest aspect, studiul de față își propune să sintetizeze și să evalueze critic studiile clinice disponibile în prezent, care se concentrează pe potențialele efecte benefice ale suplimentelor alimentare asupra controlului simptomatologiei și recăderii SM.

O stare nutrițională bună pare să încetinească progresia bolii și să amelioreze intensitatea simptomelor la pacienții cu scleroză multiplă (SM). Până în prezent, există mai multe studii intervenționale, care au explorat potențialele efecte benefice ale tiparelor alimentare specifice, precum și ale nutrienților bioactivi specifici împotriva progresiei bolii și simptomatologiei pacienților cu SM.

O revizie amănunțită publicată în luna ianuarie, 2024 își propune să rezume și să examineze în mod critic dovezile clinice disponibile în prezent cu privire la potențialele efecte benefice ale studiilor intervenționale nutriționale împotriva progresiei și simptomatologiei SM.

Această revizuire a fost efectuată pentru a mapa în mod sistematic cercetările efectuate în acest domeniu, precum și pentru a identifica lacunele în cunoștințe.


Concluzii

Starea nutrițională a pacienților cu SM, precum și suplimentele alimentare au fost sugerate ca potențiali factori cruciali care afectează atât riscul, cât și progresia bolii. Mai multe studii substanțiale au documentat o prevalență sistematic ridicată a deficienței de vitamina A, B12 și D3 în rândul pacienților cu SM. 


În prezent, datele clinice sugerează că majoritatea suplimentelor alimentare studiate pot exercita proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, îmbunătățind simptomatologia 

  • depresiei și 

  • calitatea vieții (QOL), în general. 

Cu toate acestea, riscul de malnutriție la pacienții cu SM nu a fost explorat în mod adecvat pentru a se trage concluzii mai precise. Pe de altă parte, activitatea fizică pare a fi un factor critic în ameliorarea simptomatologiei SM și în îmbunătățirea stării psihologice și a speranței de viață.

În general, mai multe suplimente alimentare pot scădea inflamația și oboseala, crescând în același timp toleranța la autoimunitate la pacienții cu SM și, astfel, îmbunătățind calitatea vieții și speranța de viață. 

Cu toate acestea, trebuie subliniat că nu există nicio indicație clinică eficientă, până în prezent, pentru aplicarea suplimentelor alimentare ca tratament complementar împotriva simptomatologiei SM.

În această subpopulație sensibilă de pacienți ar trebui efectuate studii clinice ulterioare care se concentrează pe fiecare supliment alimentar separat ca potențial agent terapeutic complementar.

Deși multe studii au confirmat efectele nutritionale benefice asupra SM, există și anumite rezultate contradictorii și limite.

Majoritatea studiilor existente au înrolat un număr mic de pacienți cu SM. Intervențiile nutriționale pot exercita efecte de protecție substanțiale împotriva progresiei și simptomatologiei SM.

Cu toate acestea, studiile clinice mari, pe termen lung, randomizate, dublu-orb, controlate, cu un design prospectiv, sunt recomandate cu tărie pentru a stabili dacă o astfel de intervenție nutrițională poate atenua progresia bolii și poate îmbunătăți simptomatologia la pacienții cu SM.


Bibliografie

Tryfonos, Christina, et al. “Dietary Supplements on Controlling Multiple Sclerosis Symptoms and Relapses: Current Clinical Evidence and Future Perspectives.” Medicines, vol. 6, no. 3, Sept. 2019, p. 95. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.3390/medicines6030095


Tryfonos, C., Chrysafi, M., Vadikolias, K. et al. Nutritional interventional studies in patients with multiple sclerosis: a scoping review of the current clinical evidence. J Neurol 271, 1536–1570 (2024). https://doi.org/10.1007/s00415-023-12140-z



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Terapii psihologice și afecțiunile neurodegenerative - absente sau inutile?

  Tulburările neurodegenerative (ND) sunt din ce în ce mai frecvente perturbă structura și funcția creierului, afectând treptat  funcția cognitivă,  abilitățile motorii și  reglarea emoțională. În timp ce simptomele fizice, cum ar fi tremurul sau cognitive cum ar fi pierderea memoriei domină înțelegerea publică, povara asupra sănătății mintale rămâne subapreciată.  Pacienții se confruntă cu depresie, anxietate și schimbări de personalitate,care le erodează sentimentul de identitate.  În mod similar, îngrijitorii se confruntă cu epuizare psihologică și fizică, adesea exacerbată de sprijinul social insuficient. Sunt necesare intervenții psihologice pentru gestionarea stresului în bolile neurodegenerative?  Desigur, însă agravarea progresivă a simptomelor și creșterea dizabilității ar putea pune dificultăți în ceea ce privește implicarea. Bolile neurodegenerative sunt un termen generic pentru bolile caracterizate prin degenerarea progresivă a structurii ...

Strategii de coping la stres/anxietate la studenți

Conceptualizarea coping-ului Pornind de la modelul tranzacțional al stresului al lui Lazarus și Folkman din 1984, s-a considerat coping-ul ca un proces dinamic, rezultat al interacțiunii dintre individ și mediul său. Prin urmare, este posibil ca strategiile de coping adoptate de un individ să varieze în funcție de sursa specifică de stres experimentat sau de resursele disponibile și să se poată schimba în timp.   O revizie din 2020 a arătat că literatura de specialitate indică faptul că sursele de stres experimentate de studenți pot fi multiple , dar nu este clar dacă și cum poate varia modul unui individ de a face față stresului. Stres, anxietate sau îngrijorare? Utilizarea interschimbabilă a termenilor „stres”, „îngrijorare” și „anxietate” a existat în literatura educațională. De exemplu, termenul „anxietate legată de examene” poate fi uneori folosit într-un context de stres. Deși stresul și anxietatea sunt corelate, acestea sunt concepte distincte. Anxietatea este a...

Sensul durerii și stigmatul

  Căutarea de a înțelege durerea și suferința a făcut întotdeauna parte din povestea umană. De-a lungul istoriei, experiența durerii a fost plină de semnificații religioase și filozofice care, împreună cu suferința fizică, au condus la căutarea înțelegerii și a ușurarii (Meldrum, 2003). Până la începutul secolului al XX-lea, apariția științei moderne și a progreselor tehnologice a permis în sfârșit să „vadă” motivele fizice ale durerii prin inovații în imagistică și tratamente eficiente, dar aceste progrese nu au oferit o perspectivă completă asupra complexității durerii și multe încă suferit de durere „invizibilă” (Goldberg, 2014). Cultură și religia au continuat să influențeze experiența morală a durerii și deseori au determinat modul în care o persoană ar trebui să răspundă la durerea să, când ar trebui utilizate analgezice, dacă durerea ar trebui lăsată să continue pentru anumite persoane și dacă opioidele sunt permise (Meldrum, 2003) . De asemenea, a existat o nevoie frec...