Efectele incendiilor de mediu asupra sănătății

În ultimele decade, buletinele de știri au informat populația cu privire la incendiile produse pe fondul temperaturilor ultra-crescute și a altor condiții climatice. Nu în ultimul rând, oamenii au   un rol în declanșarea lor, dar și în tratarea victimelor. Poate ai cunoscut  dejapersoane implicate direct/ indirect, ca martor, într-un incendiu de mediu.

Dacă ești curios/ curioasă despre a afla mai mute aspecte și implicații privind acest fenomen,  despre acest subiect este acest articol.

Activitatea incendiilor de pădure este determinată de o combinație complexă de factori climatici, ecologici și umani.

Dovezile disponibile sugerează că factorii legați de climă, cum ar fi temperatura și precipitațiile, sunt cei mai mulți factori import imă și uscarea au crescut frecvența și severitatea condițiilor meteorologice favorabile incendiilor în aproape toate regiunile globale în cel puțin în ultimii 50 de ani.

O populație în creștere, în special îninterfața sălbatică-urban, poate duce, de asemenea, la incendii mai frecvente cauzate de om. Această combinație de factori va genera probabil un risc larg răspândit de creștere a activității incendiilor de vegetație în viitor.

IMPACTUL PENTRU SĂNĂTATE AL INCENDIILOR SĂLBATICE

ȘI AL EXPUNERII LA FUM

Similar cu poluarea aerului din alte surse, dovezile observaționale au asociat expunerea la fumul incendiului cu o gamă largă de rezultate asupra sănătății umane și a fost subiect al recenziilor anterioare, astfel:

Literatură substanțială documentează impactul fumului de incendiu asupra sănătății respiratorii, măsurat în:

• creșterea mortalității respiratorii

• a morbidității,

• scăderea funcției pulmonare,

• astm,

• dispensări cu medicamente respiratorii și

• infecții respiratorii.

EXAMINARE CRITICĂ A METODELOR DE EVALUAREA EFECTELOR FUMULUI DE LA INCENDII ASUPRA SĂNĂTATII

Diferențele în alegerile metodologice ar putea explică parțial eterogenitatea substanțială a mărimii estimate a efectului observată pentru unele rezultate de sănătate.

Provocarea empirică centrală în estimarea efectului fumului de incendiu asupra sănătății alese

că și în alte condiții de sănătate a mediului, constă în izolarea variației expunerii la fumul de incendiu de pădure de variația altor factori de corelație care ar putea afecta, de asemenea, rezultatele asupra sănătății.

În prezența absenței altor posibili factori corelați,legăturile măsurate între fum și sănătate sunt asociative și nu pot informa în mod fiabil estimările cantitative ale poverii generale pentru sănătate a expunerii la fum.

Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea celorlalte surse de variație a poluării aerului, variația fumului de incendiu este puțîn probabil să fie corelată cu factori de confuzie.

EXISTĂ SOLUȚII PENTRU DIMINUAREA INCENDIILOR ȘI A EFECTDELOR NEGATIVE?

Când incendiile sunt deja aprinse, trebuie luate decizii dificile cu privire la modul de gestionare a acestora.

Din punct de vedere istoric, eforturile s-au concentrat pe stingerea rapidă a incendiilor, cu activitate și costuri de stingere și s-au concentrat pe prevenirea incursiunii incendiilor în zonele locuite de oameni. Incendii în apropierea zonelor urbanefără îndoială, amenință vieți, dar incendiile aflate la distanță de zonele locuite pot genera în aval vântului mari expunerea la fum care, de asemenea, amenință vieți; aceste incendii mai îndepărtate pot primi mai puțînă suprimare chiar dacă pot fi mai costisitoare din perspectiva sănătății publice.

Cuantificarea oficială a acestor compromisuri este un domeniu critic pentru lucrările viitoare.

Referințe selective:

Senande-Rivera M, Insua-Costa D, Miguez-Macho G. 2022. Spatial and temporal expansion of global wildland fire activity in response to climate change. Nat. Commun. 13(1):1208

Jones MW, Abatzoglou JT, Veraverbeke S, et al. 2022. Global and regional trends and drivers of fire under climate change. Rev. Geophys. 60(3):e2020RG000726

Chen H, Samet JM, Bromberg PA, Tong H. 2021. Cardiovascular health impacts of wildfire smoke exposure. Part. Fibre Toxicol. 18:2 33. Yao J, Brauer M, Wei J, et al. 202

Yao J, Brauer M, Wei J, et al. 2020. Sub-daily exposure to fine particulate matter and ambulance dispatches during wildfire seasons: a case-crossover study in British Columbia, Canada. Environ. Health Perspect. 128(6):067006

Arriagada NB, Horsley JA, Palmer AJ, et al. 2019. Association between fire smoke fine particulate matter and asthma-related outcomes: systematic review and meta-analysis. Environ. Res. 179:108777

Wen J, Baylis P, Boomhower J, Burke M. 2023. Quantifying fire-specific smoke severity. EarthArxiv preprint. https://doi.org/10.31223/X5QM1H