Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Imag.: Freepik Când ai citit ultima dată un articol în presă despre un eveniment negativ care ar avea drept “cauze” (așa ți s-a comunicat/ ți s-a indus) în spate personaje cu posibile tulburări mintale? Nu doar articole , ci si video cu informa ț ii eronate exist ă -n social media . Mass-media este adesea identificată că fiind parțial responsabilă pentru creșterea stigmatizării tulburărilor mintale prin reprezentările lor focalizate negativ. Pentru mulți ani, programele de formare au educat jurnaliștii despre cum să raporteze boli mintale pentru a reduce stigmatizarea. Ziarele au a fost un instrument semnificativ de diseminare publică, dar în mod obișnuit stigmatizează persoanele cu boli mintale, așa cum s-a arătat prin analize în Australia (Huang și Priebe, 2003), Brazilia (Bonilha Dubugras și colab., 2011), Canada (Stuart, 2003), Croația (Rukavina și colab., 2010), Germania (Nowack și colab., 2011), Italia (Magliano și colab., 2011) etc. Multe programe de jurnalism...

  Merită să repetăm faptul că ceea ce face viața posibil de tr ă it este capacitatea si dorința noastră – de a ne deplasa prin lume cu mirare. Cel mai minunat lucru despre mirare este că nu cunoaște nicio scară, nicio clasă, nicio categorie - poate fi găsită într-o mușcata sau într-o galaxie, în sunetul unui pârâu sau în Variațiunile lui Goldberg. „O frunză de iarbă nu este mai puțin decât munca de călătorie a stelelor” , a scris Walt Whitman, veșnicul patron al minunării. Mirarea, la urma urmei, este ceea ce căutăm atunci când căutăm și cea mai bogată recompensă pentru a învăța cum să privim . G.K. Chesterton știa acest lucru când, în minunata sa meditație asupra păpădiei și a sensului vieții , a observat că obiectul vieții creatoare, al vieții pline, este să sape după „răsăritul scufundat al minunării”. Dylan Thomas știa asta recunoașterea faptului că „copiii cu mirare care privesc stelele, scopul și sfârșitul” . Rachel Carson știa asta când a insistat că cel mai mare cadou p...

*  Lumea modernă crede că poate construi ceva durabil, chiar măreț rapid: investind puțin timp și efort. Degringolada în are se învarte indusă în eroare de “noutățile” care îi captează atenția zilnic sau la secundă chiar,  a adus-o poate în această stare de fapt. Dar, toate-s vechi și noi sunt toate, poate în altă formă doar. Poate că “fake news” este parodia epocii în care trăiește această…. modernitate. ** Este o experiență și aceea de a trăi și asista ne întamplarea și a persista în această stare de fapt. Nu recomand nimănui decât atât cât ar menține încrederea în unii oameni ca apoi să se infirme. P oți să nu iei "totul chiar atât de în serios" și ai trecut.. pe lângă. *** Atunci când accepți coordonarea unui proiect care nu prea mai funcționează îți asumi lucrul overload de la început. De ce? Poate din încrederea (sau iluzia) că lucrurile se vor schimba, adică oamenii vor deveni/ tu vei face ca ei să devină mai responsabili, mai conștienți de în ce s-au i...

  https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2023/06/ape-adanci-1.html https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2023/06/ape-adanci-2.html Poate că toți ne-am gândit cel puțîn o dată în viață să  facem  călătoria vieț ii ,  călătoria  ale cărei beneficii  să ne conducă și pe  care  să le simțim un  timp  nelimitat. Ne-am apropia de această posibilitate dacă am trăi într-un prezent etern  sau  într-o capsulă a timpului sau altă fantasmagorie, poate. Dar cum nu suntem în scenariul "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", să vedem ce spun studiile actuale,  puține  despre acesst subiect. Când viața începe să pară că fiecare zi  se  repetă, s-ar  putea  să începi să  te  gândești  la  călătorii. Poate aveți un loc în  care  vă  place  să mergeți o dată pe  an   sau  poate vă place să explorați locuri noi. Ieșirea și călătoria pot avea  multe...

Zboruri  și flori Am fost printre zboruri și flori. Acum, încă mai simt efectele benefice (va urma un articol despre efectele de a călători) ale mini-călătoriei nisipoase-acvatice. Încă mai închid ochii și aud clipocit de ape și văd zboruri de păsări.

 Mediul natural, oamenii “din alte locuri” ,valurile care sfidează rigoarea parcă m-au adus mai aproape de mine. Mi-am dat seama încă o dată că detașarea este importantă pentru a decide corect și că fiecare om percepe în felul lui. Sunetele pescărușilor (nu le-aș n u mi cântece, sunt atât de variate), întinderea fără limte mi-au facilitat relativizarea sigur. (va urma Ape adânci 2 cu detalii)

  https://unsplash.com/photos/-uHVRvDr7pg Fericirea este a eztraverti ț ilor, a entuzia ș tilor și a optimi ș tilor. A crede asta te aduce mai aproape de concluziile cercetărilor imperfecte și de viață, imperfectă și ea. Nu-mi place să asociez fericirea cu ceva atât de mercantil cum poate fi munca. La fel, nici cercetările care arată că starea de bine a salariaților și a echipelor este benefică marilor,corporații și afacerilor. Însă așa este. Fericirea sub formă de stări și emoții plăcute, bunăstare și atitudini pozitive a atras atenția din ce în ce mai mult pe parcursul cercetării psihologice. S-ar putea spune că este un subiect preferat. Fericirea este un subiect din ce în ce maiproeminent în mediul academic, cu o gamă în plină dezvoltare de cercetări asupra diferitelor sale aspecte. Printre cele mai dinamice și interdisciplinare lucrări din acest domeniu se numără studiile care explorează nenumărații de factori care o influențează. Numai să vezi câți sunt și-nnebunești....