Treceți la conținutul principal

.

.

Fericirea și munca

 

https://unsplash.com/photos/-uHVRvDr7pg

Fericirea este a eztravertiților, a entuziaștilor și a optimiștilor. A crede asta te aduce mai aproape de concluziile cercetărilor imperfecte și de viață, imperfectă și ea.

Nu-mi place să asociez fericirea cu ceva atât de mercantil cum poate fi munca. La fel, nici cercetările care arată că starea de bine a salariaților și a echipelor este benefică marilor,corporații și afacerilor. Însă așa este.

Fericirea sub formă de stări și emoții plăcute, bunăstare și atitudini pozitive a atras atenția din ce în ce mai mult pe parcursul cercetării psihologice. S-ar putea spune că este un subiect preferat.

Fericirea este un subiect din ce în ce maiproeminent în mediul academic, cu o gamă în plină dezvoltare de cercetări asupra diferitelor sale aspecte. Printre cele mai dinamice și interdisciplinare lucrări din acest domeniu se numără studiile care explorează nenumărații de factori care o influențează. Numai să vezi câți sunt și-nnebunești.

Acestea acoperă mai multe subiecte și domenii de cercetare, de la fiziologie și identitate până la politică și economie, acoperind analize atât la nivel individual, cât și național. Printre„condițiile” generale care contribuie la crearea complexă a fericirii sunt:

  • temperamentul, personalitatea
  • sănătatea,
  • condițiile demografice,
  • relațiile și comunitățile,
  • cultura,
  • economia,
  • egalitatea,
  • experiențele la locul de muncă.

Teoretic, cele enumerate mai sus constituie „condiționalitatea multidimensională” (adică acele condiții care contribuie la apariția acesteia, care interacționează în moduri complexe).

Bunăstarea angajaților este o construcție multidimensională, deci practici de muncă de înaltă performanță pot avea efecte diverse asupra diferitelor sale dimensiuni și asupra diferitelor persoane.

Totuși, în prezent, nu există nicio concluzie convingătoare cu privire la posibilitatea unor astfel de efecte ,Cercetătorii s-au concentrat pe dimensiuni unice ale bunăstării în timp ce utilizează diverse proiecte de cercetare.


https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/17439760.2021.1991453

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/09585192.2019.1695647

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-2370.2009.00270.x


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \