Treceți la conținutul principal

Jurnalismul și stigma în sănătatea mintală

 

Imag.: Freepik

Când ai citit ultima dată un articol în presă despre un eveniment negativ care ar avea drept “cauze” (așa ți s-a comunicat/ ți s-a indus) în spate personaje cu posibile tulburări mintale? Nu doar articole, ci si video cu informații eronate există-n social media.

Mass-media este adesea identificată că fiind parțial responsabilă pentru creșterea stigmatizării tulburărilor mintale prin reprezentările lor focalizate negativ. Pentru mulți ani, programele de formare au educat jurnaliștii despre cum să raporteze boli mintale pentru a reduce stigmatizarea.

Ziarele au a fost un instrument semnificativ de diseminare publică, dar în mod obișnuit stigmatizează persoanele cu boli mintale, așa cum s-a arătat prin analize în Australia (Huang și Priebe, 2003), Brazilia (Bonilha Dubugras și colab., 2011), Canada (Stuart, 2003), Croația (Rukavina și colab., 2010), Germania (Nowack și colab., 2011), Italia (Magliano și colab., 2011) etc.

Multe programe de jurnalism universitar au curricula concentrată pe modul de a raporta cu acuratețe și sensibilitate despre sănătatea mintală.
S-a arătat a reduce stigmatul studenților în jurnalism despre persoanele cu boli mintale (Campbell et al., 2009). Pentru mai mult de 15 ani, bursele de jurnalism pentru sănătate mintală Rosalynn Carter au căutat să angajeze reporteri experimentați în dialog pentru a crește raportarea corectă a afecțiunilor de sănătate mintală și pentru a reduce stigmatizarea (Palpant și Hawkins, 2006; Palpant și colab., 2006).

Pentru a recunoaște public jurnalismul sensibil, Mental Health America și

Administrația SUA pentru abuzul de substanțe și serviciile de sănătate mintală acordă premii anuale jurnaliștilor cu povești exemplare legate de afecțiunile de sănătate mintală.

Nu uita, cuvintele contează!


Referințe selective:

Bonilha Dubugras M, Evans-Lacko S, de Jesus Mari J (2011) A two-year crosssectional study on the information about schizophrenia divulged by a prestigious daily newspaper. J Nerv Ment Dis. 199:659Y665.

Huang B, Priebe S (2003) Media coverag

e of mental health care in the UK, USA and Australia. Psychiatr Bull. 27:331Y333.

Stuart H (2003)

Stigma and the daily news: Evaluation of a newspaper intervention. Can J Psychiatry. 48:651Y656. Stuart H (2006) Media portrayal of mental illness and its treatments: What effect does it have on people with mental illness? CNS Drugs. 20:99Y106.

Nowack N, Tonn B, von Volker Thomas U, Oberste-Ufer R, Mu¨ller C (2011) Psychiatrie in der Lokalzeitung. Psychiatr Prax. 38:129Y134.

Magliano L, Read J, Marassi R (2011) Metaphoric and non-metaphoric use of the term ‘‘schizophrenia’’ in Italian newspapers. Soc Psychiatry Psychiatr Epidemiol. 46:1019Y1025

Palpant RG, Hawkins K (2006) Editing and education: The Rosalynn Carter Mental Health Journalism Fellowships. Sci Ed. 29:139.

Palpant RG, Steimnitz R, Bornemann TH, Hawkins K (2006) The Carter Center Mental Health Program: Addressing the public health crisis in the field of mental health through policy change and stigma reduction. Prevent Chronic Dis. 3:1Y6.

https://www.who.int/europe/news/item/01-09-2022-infodemics-and-misinformation-negatively-affect-people-s-health-behaviours--new-who-review-finds

https://www.campaignasia.com/article/nearly-84-of-mental-health-videos-on-tiktok-are-misleading-study/482584


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...