Treceți la conținutul principal

Postări

Like!

Disney.. povești pentru copii sau adulți

  Se vorbeşte/scrie destul de mult în media despre efectele negative ale basmelor/poveştilor pentru copii asupra copiilor, ba chiar asupra viitorilor adulţi (nu cunosc vreun studiu longitudinal pe acest subiect).  Fie că este vorba despre modele de moralitate în asocierile frumos-bun, stereotipuri de feminitate, masculinitate.  Se vorbeşte/scrie destul de mult în mediul public despre efectele dezastruoase ale basmelor/poveştilor pentru copii asupra copiilor, ba chiar asupra viitorilor adulţi (nu cunosc vreun studiu robustpe acest subiect).  Nu discut acum faptul că unele  povești pentru copii nu au fost de fapt create pentru copii, ci pentru adulți. Fie că este vorba despre modele de moralitate în asocierile frumos-bun, stereotipuri de feminitate, masculinitate și roluri sociale. Mă aflu în ipostaza de a fi fost o asiduă „consumatoare” a poveștilor video Disney create dpa vechi povesti pentu copii.de mic copil.  Nu-mi amintesc să fi avut angoase existenţiale pe temele mai sus amintite,

Oamenii de știință și umilința intelectuală

  Psihologii au sugerat că cercetătorii ar trebui să abordeze munca lor cu o minte umilă. Acest mod de gândire, sau umilința intelectuală, ar putea ajuta la restabilirea încrederii în științele sociale în urma revelațiilor că munca originală este adesea imposibil de reprodus.     Hoekstra și Vazire , de la Universitatea melbourne din Australia, propun oamenilor de știință să fie dispuși să recunoască faptul că s-ar putea să greșească, ceea ce psihologii numesc "umilință intelectuală". Această abordare umilă se extinde dincolo de transparență, scriu autorii. "Deținerea limitările noastre ... implică un angajament de a le pune în prim plan, de a le lua în serios și de a le accepta consecințele.     Psihologii au arătat că umilința intelectuală îi ajută pe oameni:   să învețe de dragul învățării,   are potențialul de a reduce polarizarea politică și   încurajează oamenii să interogheze știrile pentru dezinformare.     O abordare umilă ar putea ajuta, de asemenea, la resta

Cum scrii o recenzie de carte ca la carte?

  Ce caută un astfel de subiect pe acest blog, te vei întreba poate, cititorule.  De ce m-am hotărât să scriu  acum  despre asta?  Cumva "m-am lăsat de" psihologie, de fotografie şi de umor? Nicidecum, nici eu nu m-am dezis de ele, nici ele de mine. Atunci? Mi-am propus să scriu un articol despre ce scrie-n titlu dintr-un motiv simplu, anume: A m citit de câțiva ani în mediul online, pe diverse site-uri despre cărți & articole de psihologie, așa numitele recenzii de carte care au fost acceptate pentru publicare fără prea multă critică prealabilă, ignorând rigoarea realizării unui astfel de proiect. Despre aceste rigori eu mai citisem. Mi se păreau pure rezumate ale cărții fără nicio opinie critică a recenzorului.. cum mintea mea este acerbă după cunoaștere din surse de calitate și are încredere în documentarea unor oameni care cunosc mai multe decât mine, am început să caut. După ce criterii am făcut aceasta comparaţie? După informaţiile pe care le voi cita mai jos care p

Specialistul 2

  Initial, titlul era Specialistul primitiv Pare contradictoriu titlul? Dac ă  nu, e ok. Inseamn ă  c ă  nu ai zeificat, glorificat, crezut perfect specialistul. Ceea ce vei citi mai jos, specialist  de-ai fi sau nu/om educat cu diplome la colecţie/poate-n pereţi (s-a mai vazut),  nu sunt judec ă ţi de valoare sau etichete. Nu- ţ i atac ego-ul. Sunt doar concluzii ştii deja, nedefinitive, provizorii. Un fel de provizorat personal (poate nu doar personal, tu ce crezi despre asta/despre tine?). Acest fragment este şi despre ce am învățat de la diverşi specialişti din diverse domenii (totuşi nu atât de mulţi şi nici multe.. domeniile) și de la mine însămi. Prezentul trăirii nu-ţi oferă pe moment mai nimic din elucidarea emoţională comparativ cu ce îţi oferă amintirea la scurt timp/ mai  lung timp. Nici aluzii proustiene nu voi face aici. Adesea a fi specialist într-un domeniu (specific și îngust, se exclude aici inter-disciplinaritatea care-i altceva/ s-ar dori a fi altceva) te implică să

O zi

 

Printre stele

Calești magice încărcate cu minuni uitate și visuri zboară printre stele, îți vor destăinui nostalgicii timpului, poate și optimiștii. Ți se reamintește că acum este momentul cel mai oportun să te trezești la viață și să visezi din nou. La ce? Să visezi. De sărbători, oamenii se reunesc mai mult ca niciodată. Spiritul gregar se activează spontan. Cunoscuți pe care și uitasei că-i cunoști îți împărtășesc marile lor realizări care nu te includ și pe tine cu cea mai fireasca bucurie.. A te preocupa pentru celălalt devine mantra timpului, dar este doar a zilei. Durează  pentru puțin timp. Oamenii lupă, speră, uită, fac în locul altora ce-i de făcut. Își caută locul și cei mai norocoși îl și găsesc prin jocul circumstanțelor. Evoluția nu preferă pe nimeni. Să controlezi circumstanțele vieții este visul suprem.

Stres și altruism

  Cortizolul, hormonul stresului, prezice negativ actele de caritate și reprezentările valorilor neuronale (indicatori ai fMRI) în funcție de capacitatea de mentalizare. Altruismul, definit ca un comportament costisitor referitor la alții, variază considerabil în funcție de oameni și contexte. Un context proeminent în care oamenii trebuie frecvent să decidă cum să acționeze social este stresul. Cum afectează stresul luarea deciziilor altruiste și prin care mecanisme neurocognitive? Pentru a răspunde acestor întrebări, pe 14 marti,e s-a  evaluat activitatea neuronală asociată cu donațiile caritabile în condiții de stres. Participanții umani (bărbați și femei) au finalizat o sarcină de donație caritabilă înainte și după ce au suferit fie un factor de stres psihosocial, fie o manipulare de control, în timp ce activitatea lor cerebrală a fost măsurată folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Deoarece capacitatea de a deduce stările mentale ale altor oameni (ad