Treceți la conținutul principal

Stres și altruism

 


Cortizolul, hormonul stresului, prezice negativ actele de caritate și reprezentările valorilor neuronale (indicatori ai fMRI) în funcție de capacitatea de mentalizare.

Altruismul, definit ca un comportament costisitor referitor la alții, variază considerabil în funcție de oameni și contexte.

Un context proeminent în care oamenii trebuie frecvent să decidă cum să acționeze social este stresul. Cum afectează stresul luarea deciziilor altruiste și prin care mecanisme neurocognitive?

Pentru a răspunde acestor întrebări, pe 14 marti,e s-a  evaluat activitatea neuronală asociată cu donațiile caritabile în condiții de stres. Participanții umani (bărbați și femei) au finalizat o sarcină de donație caritabilă înainte și după ce au suferit fie un factor de stres psihosocial, fie o manipulare de control, în timp ce activitatea lor cerebrală a fost măsurată folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Deoarece capacitatea de a deduce stările mentale ale altor oameni (adică, mentalizarea) prezice dăruirea prosocială și poate fi susceptibilă la stres, am examinat dacă efectele stresului asupra altruismului depind de capacitatea generală a participanților de a se mentaliza, așa cum este evaluată într-o sarcină independentă.

Creșterile cortizolului, hormonul stresului, au fost asociate cu reduceri ale donațiilor la participanții cu capacitate mare de mentalizare.


Pe scurt, despre mentalizare

Mentalizarea este abilitatea de a reprezenta stări mentale pentru a naviga în lumea socială. O capacitate de mentalizare redusă este un factor de risc pentru o varietate de probleme psihologice. Mai multe studii au indicat deficite în cunoașterea socială la agresori și victime, în special în mentalizarea furiei.


Semnificația studiului

Altruismul este un element fundamental al societății noastre. Dovezile emergente indică un rol major al stresului acut și al neuromodulatorilor legați de stres în comportamentul social și luarea deciziilor. Cum și prin ce mecanisme stresul poate afecta altruismul rămâne evaziv.

Am observat că hormonul stresului cortizolul a fost legat de un comportamentul altruist diminuat. Acest efect a fost mediat de reprezentări ale donatiilor de valori reduse în cortexul prefrontal dorsolateral drept (rDLPFC) și a depins în mod critic de capacitatea individuală de mentalizare.

Descoperirile noastre oferă noi perspective asupra modulării altruismului uman legat de dinamica hormonilor de stres și asupra mecanismelor socio-cognitive și neuronale implicate, cu implicații importante pentru dezvoltările viitoare ale intervențiilor mai direcționate pentru scăderile legate de stres în comportamentul social și cogniția socială.


https://www.jneurosci.org/content/early/2022/03/03/JNEUROSCI.1870-21.2022.abstract

https://www.mdpi.com/1660-4601/19/4/2410


Postări populare de pe acest blog

Retrospectiva unui an mixt

  Nu obișnuiesc să mă gândesc la trecut prea des, nu prea ruminez, în termeni psihologici cu excepția momentelor când amintirile vin la mine, nu intruziv cum se întâmplă în patologii. Acum a fost unul din acele momente influențată și de evenimentele din exterior mai mult decât alte dăți, recunosc. Am să încep cu un clișeu prin a spune că acest an a fost un an cu de toate: cu dezamăgiri și cu revelații despre unele adevăruri mai mult individual pentru că adevărul nu interesează masele, colectivul.. Cu o perspectivă asupra lucrurilor ce pot părea cel puțin tragice m -am desprins din contexte, de oameni cu care nu mă mai asemănam din considerente subiective, desigur. .,N-am rămas „agățată” de grup(cum nu s-a întâmplat niciodată, dealtfel) sperând beneficii cel puțin emoționale, ca alți cunoscuți. Documentarul realizat de Recorder care a inflamat societatea, dar a și informat-o în privința corupției de statut și nu doar în multe domenii mi-a confirmat ceea ce știam demu...

Dizabilități motorii în SM

  Scleroza multiplă este o afecțiune neuroinflamatorie a SNC asociată cu pierderi neuroaxonale ireversibile semnificative, ducând la dizabilitate permanentă. Prin urmare, există o nevoie urgentă de markeri in vivo ai pierderii axonale pentru utilizare în monitorizarea pacienților sau ca puncte finale pentru studiile clinice cu agenți neuroprotectori. Ce sunt "markerii in vivo"? Markerii in vivo sunt indicatori biologici sau semnale măsurabile (cum ar fi proteinele, genele sau semnalele imagistice) care dezvăluie procese normale sau anormale, stări de boală, răspunsuri la tratament sau activități celulare în cadrul unui organism viu, permițând monitorizarea neinvazivă a stării de sănătate, a progresiei bolii (cancer, inflamație) sau a efectelor medicamentelor în timp, utilizând tehnici de la analize de sânge (biomarkeri precum MPO) la imagistică avansată (PET, RMN) și raportori genetici. Probleme de mișcare în scleroza multipl ă SM poate cauza probleme de mișcare, echilibru și...

Mitologia vindecătorului suferind

  Inspiratia pentru acest articol  a fost cartea " Vindecătorul rănit :  Povești de viață, mit și realitate" de  Rhona M. Fear  ,  o carte structurată pe bazele unei cercetări calitative a autoarei căreia nu-i  voi face o recenzie.  Am decis să caut personal despre acest subiect și rezultatele se află în acest articol  care  î mi confirm ă  opinia despre acest subiect. Mitul vindecătorului rănit, popularizat de Carl Jung , provine din mitul grecesc al lui Chiron , un centaur nemuritor care, în ciuda faptului că a fost otrăvit de o rană incurabilă, și-a folosit imensele cunoștințe despre medicină și suferință pentru a deveni un vindecător legendar pentru alțîi, întruchipând ideea că durerea personală poate deveni o sursă de empatie profundă și putere vindecătoare pentru cei care au suferit. Acest arhetip descrie indivizi cum ar fi medici, terapeuți sau mentori ale căror răni profunde, traume sau boli...