Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  M-am despărțit de mine  însămi ca să aflu cine sunt. Paradoxal poate,  neștiind unde mă duc. O dimineața să fi fost sau o seară. Nu mai știu. Într-o așteptare a tot ce-ntarzie s-apară să fi fost, nu știu. Totul zbura împrejurul meu nud de orice informație și transparent ca roua. Neștiind așa, am cunoscut că neștiind am aflat mai mult decât am știut știind. Într-o dimineața sau o seară sau în crepuculul tuturor constientizarilor să fi fost. Nu mai știu. Invers   Aseară am contemplat cerul. O vată molatică violet gălbuie mi s-a lipit de retină și s-a transformat în celulă bastonaș. Misterul mi-a căzut din buzunarul de la piept. Să nu crezi că din dreptul inimii și alte platitudini derivate, dar mai știi? Nu știu cum se făcea, dar s-a infuzat în cerul de vată și pentru câteva secunde am avut în față șirul amintirilor trecute, prezente și viitoare , parcă visam fără să dorm. Accesasem o lume în care se părea că se cade ascendent și se urcă în cădere. Poate căderile sunt zboruri și zborur

  Am cunoscut oameni mai mult decât mi-am imaginat.Să nu crezi că o cunoaștere autentică se face (sau începe) doar față-n față. Dincolo de afișajul fizic am cunoscut gândurile, emoțiile dublate de comportametele unor oameni mai puțîn indusă-n eroare de primul element. Prima impresie a fost de o profunzime indiscutabilă comparativ cu cea „de vitrină”. Uneori s-a menținut de-a lungul timpului, în alte cazuri mai puțin. Unii oameni primesc criticile, chiar constructive, că pe nișt e  ofense.Grijă și cu sinceritatea și cui i-o „administrezi”. S-ar putea să fie ultima interacțiune cu persoană respectivă.... dacă nu ești insistent/ă. Nu merită să îndrepți atenția, gândul, către cei care nu și le îndreaptă și ei înșiși către t ine. Să nu aștept și să nu cer ajutorul celorlalți pentru ceva ce pot face singură, cu resursele personale (descoperite în prealabil, desigur). Nici socializarea și nici mimetismul nu sunt factori potențiatori de bunăstare pentru toți. Vezi fenomenologia și in

  https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2021/12/copiii-sunt-intelepti-1.html Faptele vorbesc mai tare decât vorbele Copilăria este un o perioadă unică. Din punct de vedere istoric, singura modalitate de a afla despre ceva ce nu ai experimentat în mod direct a fost să te bazezi pe mărturii. Copiii pot face diferența între fantezie și realitate, pot evalua puterea dovezilor și preferă afirmațiile cu încadrarea științifică. Copiii din multe culturi sunt mai puțin susceptibili decât adulții să apeleze la explicații supranaturale pentru evenimente improbabile. De fapt, copiii învață să facă afirmații supranaturale. Nu lăsa tradiția să moară!? Ritualurile de „Moș Crăciun” ale Crăciunului sunt o demonstrație excelentă a adulților care participă de bunăvoie la un ritual cultural prelungit și costisitor. Moșul trebuie să fie real, altfel de ce ar face părinții mei asta? Trucul, desigur, este că le spunem copiilor, iar și iar, că bradul, listele de Crăciun, fursecurile și paharele cu lap

  Imagine: https://wordpress.org/openverse/photos/92dfaf42-6a5a-42ed-bb30-80e98406f245 Complementar cu rolul său în clarificarea conceptuală, filosofia poate contribui la critica ipotezelor științifice – și poate chiar fi proactivă în formularea unor teorii noi, testabile și predictive care ajută la stabilirea de noi căi pentru cercetarea empirică. De exemplu, o critică filozofică a cadrului imun de sine-non-sine a condus la două contribuții științifice semnificative. În primul rând, a stat la baza formulării unui nou cadru teoretic, teoria discontinuității imunității, care completează modelele anterioare propunând că sistemul imunitar răspunde la modificări bruște ale schimbărilor antigenice. Altfel spus, unele sisteme biologice detectează rata de schimbare a unui stimul, mai degrabă decât doar stimulul în sine. Se s uger ază că sistemul imunitar funcționează în acest fel. Conform teoriei d iscontinuității imunității , sistemul imunitar răspunde la schimbările bruște ale stimulă

Mulți dintre noi le povestim copiilor despre un bărbat rotund, cu barbă în roșu care trăiește în tundra înghețată din vârful lumii. El are sarcina de a judeca valoarea morală a copiilor de pretutindeni. Are o listă. A verificat-o de două ori, vorbe din popor. Li se promite copiilor că, la o dată binecunoscută și pe întuneric, se va strecura în casele lor. Aici, judecată lui va fi pronunțată. În pregătire, este obișnuit să ridici și să decorezi un copac în interiorul casei tale și să lași sub el prăjituri bogate în grăsimi și lapte bogat în nutrienți. De ce ar crede copiii ceva atât de absurd? Cum ajung copiii să discrimineze ceea ce este real și ce nu? Copiii sunt înțelepți! S-ar putea să fim tentați să credem că  ei, copiii, sunt deosebit de sensibili la fantastic și nu-l diferentiază de realitate.. Și, deși acest lucru nu poate fi în întregime nedrept, copiii se angajează într-o mare varietate de comportamente judicioase și sceptice. Obligarea lor să creadă fantasticul fără

    Scopul multor oameni în viața este confortul suprem cu puțin sau deloc efort, dacă este posibil. Să călătorească pe  teritorii  străine și să se „pozeze” la terase și hoteluri cu o cafea în față,servită de altcineva, desigur.Sau  să se acopere cu măști  sociale multiple. Acești oameni au un profil al personalității care-i predispune la astfel de comportamente, cel mai probabil. Se găsesc persoane cu narcisism, histrionism etc. în această categorie. Scopul altor oameni este să se implice în cauze umanitare, să facă bine în jurul lor cu riscurile și efectele pe care mai târziu, prea târziu  sau mai devreme le întâmpină și le conștientizezază.  Aceștia din urmă se pot aștepta la ușurință, facil doar în măsura favoritismului intra/ inter-grupal. Pot aparține și ei categoriei de mai sus, desigur, categoriile nefiind mulțimi disjuncte. Oameni iubitori ai luxului, snobi, grandio ș i. Visurile, se mai întâmplă să se fi transformat în predicții ale celor mai riguros realizate cercetări

  Credit imag.: https://unsplash.com/photos/J28Nn-CDbII https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2021/09/filosofia-stiintei-1.html   Clarificările conceptuale nu numai că îmbunătățesc precizia și utilitatea termenilor științifici, dar conduc și la noi investigații experimentale, deoarece alegerea unui cadru conceptual dat constrânge puternic modul în care sunt concepute experimentele. Definiția celulelor stem este unul din multiplele exemple. Filosofia are o tradiție lungă de investigare a proprietăților, iar instrumentele utilizate în această tradiție au fost aplicate recent pentru a descrie „stemness”, proprietatea care definește celulele stem. S-a arătat că există patru tipuri diferite de proprietăți în cunoștințele științifice actuale. Cercetătorul în biologia celulelor stem și cancerului, Hans Clevers, observă că această analiză filozofică evidențiază probleme semantice și conceptuale importante în oncologie și biologia celulelor stem; el sugerează, de asemenea, că această analiză