Am cunoscut oameni mai mult decât mi-am imaginat.Să nu crezi că o cunoaștere autentică se face (sau începe) doar față-n față. Dincolo de afișajul fizic am cunoscut gândurile, emoțiile dublate de comportametele unor oameni mai puțîn indusă-n eroare de primul element.
Prima impresie a fost de o profunzime indiscutabilă comparativ cu cea „de vitrină”. Uneori s-a menținut de-a lungul timpului, în alte cazuri mai puțin.
Unii oameni primesc criticile, chiar constructive, că pe niște ofense.Grijă și cu sinceritatea și cui i-o „administrezi”. S-ar putea să fie ultima interacțiune cu persoană respectivă.... dacă nu ești insistent/ă.
Nu merită să îndrepți atenția, gândul, către cei care nu și le îndreaptă și ei înșiși către tine.
Să nu aștept și să nu cer ajutorul celorlalți pentru ceva ce pot face singură, cu resursele personale (descoperite în prealabil, desigur). Nici socializarea și nici mimetismul nu sunt factori potențiatori de bunăstare pentru toți.
Vezi fenomenologia și interesează-te și de individ, nu doar de societate din perspectiva percepției vieții.
O relație de prietenie adevărată este un lucru rar, citisem nu demult. Aproape că m-am convins în acest an de adevărul acestei afirmații.
Oamenii cu inteligență colosală sunt și ei vulnerabili. O spune și cercetarea, nu doar eu. Uneori se răzgândesc, sunt instabili, snobi și narcisici, grandiosi, teatrali și hiipersensibili la critici, spun din experiența personală, de dată aceasta.
Unii oameni vorbesc mult și frumos,iar implementarea și acțiunea sunt minime până la a lipsi cu desăvârșire. Alții vorbesc ca și cum ar fi deja făcut si se face. Alții nu vorbesc, ci acționează.