Treceți la conținutul principal

like!

Filosofia stiinței 3 - Imunitatea și microbiomul

 


Imagine: https://wordpress.org/openverse/photos/92dfaf42-6a5a-42ed-bb30-80e98406f245

Complementar cu rolul său în clarificarea conceptuală, filosofia poate contribui la critica ipotezelor științifice – și poate chiar fi proactivă în formularea unor teorii noi, testabile și predictive care ajută la stabilirea de noi căi pentru cercetarea empirică. De exemplu, o critică filozofică a cadrului imun de sine-non-sine a condus la două contribuții științifice semnificative.

În primul rând, a stat la baza formulării unui nou cadru teoretic, teoria discontinuității imunității, care completează modelele anterioare propunând că sistemul imunitar răspunde la modificări bruște ale schimbărilor antigenice.

Altfel spus, unele sisteme biologice detectează rata de schimbare a unui stimul, mai degrabă decât doar stimulul în sine. Se sugerază că sistemul imunitar funcționează în acest fel.

Conform teoriei discontinuității imunității, sistemul imunitar răspunde la schimbările bruște ale stimulării antigenice și devine tolerant prin stimulare lentă sau continuă. Acest principiu de bază, care este susținut de date recente privind punctele de control imun în infecțiile virale, cancere și alergii, poate fi văzut ca un cadru unificator pentru diverse răspunsuri imune.

Utilitatea?

teoria pune-n lumină multe fenomene imunologice importante, inclusiv boli autoimune, răspunsuri imune la tumori și toleranță imunologică la liganzii exprimați cronic. Teoria discontinuității a fost aplicată la o multitudine de întrebări, ajutând la explorarea efectelor agenților chimioterapeutici asupra imunomodulării în cancer și explicând modul în care celulele ucigașe naturale natural killer cells) (își modifică în mod constant fenotipul și funcțiile prin interacțiunile lor cu liganzii lor într-un mod care asigură toleranța organismului.

În al doilea rând, critica filosofică a contribuit a ideea că fiecare organism, departe de a fi un sine omogen genetic, este o comunitate simbiotică care adăpostește și tolerează mai multe elemente străine (inclusiv bacterii și viruși), care sunt recunoscute, dar nu eliminate de către sistemul său imunitar .

Cercetările privind integrarea simbiotică și toleranța imună au consecințe de anvergură asupra concepției noastre despre ceea ce constituie un organism individual, care este din ce în ce mai conceptualizat ca un ecosistem complex ale cărui funcții cheie, de la dezvoltare la apărare, reparare și cunoaștere, sunt afectate de interacțiunile cu microbii.


https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28239677/


https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23995627/


https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1471490617302302


https://www.pnas.org/content/110/9/3229?ijkey=9d2d892b23b964846fba8be29c66012b844e7a57&keytype2=tf_ipsecsha


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...