Treceți la conținutul principal

Postări

Like!

Finalul este început 2

Anul acesta am tr ăit   schimbări pe cât de nuanţate pe atât de evidente, cel puțin asa s-au simtit la mine in interior. , persoana autoreflexiva cum mă cunoașteți că-mi sunt. Am fost mai rezilient ă  decât alte dați în viața mea de adult, cel puțin. Am râs, am plâns, am gândit, am simțit, am ascultat (voit sau nu)și spus și scris povești infinit mai mult. Am trait emo ţii intense în momente de scurtă durată, ceva de neuitat. Experiența cotidiană m-a trimis în anumite momente către cea a omului mic din mine, conştientizând mai bine ca ce a fost a fost și că ACUM este despre ACUM.L-am ţinut de mână pe copilul acela şi continui să fac asta şi acum. Am calatorit si retrait ani in clipe. Nu stiu daca-ti poti imagina cum este asta. Am iubit  mult si mai puţin , am apreciat si nu am mai apreciat. Am avut simpatii si antipatii (spre enorma mea surprindere) . Am uitat si nu m-am mai intors, am reinceput. Am reinceput cu Atunci la picioare le mele , nu i...

În taxi 2

Pe o climă jumătate soare, jumătate ceața (deși nu știu exact cât de egale au fost jumătăţile), taximetristul cu care am rezonat și simpatizat de la început (veivedea de ce) și-a rostit monologul interior cu voce tare privind mașinile parcate cumva pe diagonala unuyi mic spatiu liber, pe trecerea de pietoni, în stația de autobuz, în fine, cam peste tot. Bineînțeles ca aceste gânduri furioase ale sale au ajuns şi-n sfera responsabilizării autorității poliției, care, ca să-l parafrazez, până și la acidente ajunge prea târziu doar ca să aduna morții și rănitiii”, nu mai devreme. În timp ce-şi rostea acest manifest comunitar la radio suna zaharisit și sărbătoresc „tot ce am nevoie de Crăciun ești tu” ("All i want for Christmas is you") . . Pe un trafic ultraaglomerat (un sine-qua-non absolut)pe care sigur ți-l imaginezi și l-ai trăit și tu, am ajuns totuși la destinație. Momente magice pentru că aceasta este cea mai minunată perioadă din an! 13 decembrie, 2 p.m. În...

Lasă-mă să plâng

Nu, aceast ă  postare nu are un caracter confesional, nu este o rug ă minte ca atare,  adică nu este despre mine la modul cel mai direct. . "Nu mai plânge!" este o reacţie prin care se interzice un act fiziologic (cu substrat mai profund, de  mai multe ori, este adevărat) unui copil sau unui adult mai întâi mai mult din nevoia persoanei martore de a finaliza o situaţie care o tulbură peste măsură şi cu care nu ştie ce să facă. Uneori urmează întrebarea "De ce plângi?" care arată o oarecare preocupare pentru persoana carte plânge. întrebare la care probabil că nu se aşteaptă un răspuns.. cel puţin nu în scurt timp (pentru că este nevoie ca persoană să se oprească mai întâi din a plânge, desigur).  Se plânge din multe motive sau din aproape niciun motiv.  Dacă se afla motivul şi cel puţin pare a fi unul întemeiat, se livrează sfaturile cu convingerea că vor"salva situaţia pentru toţi: "Fii curajoasă(curajos) !",  "Eşti puternic(a), n...

Mulţumesc!

Vrei mai mult în in viața ta? Mai multă fericire? Sănătate mai bună? Relații mai profunde? Productivitate crescută ? Ce-ai spune dacă a ți-aș spune că un singur lucru te poate ajuta în toate aceste domenii? O atitudine de recunoștință. C ultiva obiceiul de a fi recunoscător pentru orice lucru bun care tise intamplapentru că toate lucrurile au contribuit la avansarea ta la cine eşti astăzi. Deci ar trebui să incluzitoate lucrurile în recunoștința ta, ca să-l parafrazez pe Ralph Waldo Emerson . S-a efectuat un experiment în care recunoștința a fost indusă la participanți în timp ce creierul lor a fost examinat cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională(fIRM). Ipoteza a fost că recunoștinț corelează cu activitatea din regiunile creierului asociate cu moralitatea, judecata de valoare și teoria minții. Stimulentele folosite pentru a obține recunoștință au fost extrase din poveștile supraviețuitorilor Holocaustului, mulți supraviețuitori spun că sunt adăpostiți d...

Ce este alianța terapeutică și de ce este importantă?

"Alianța terapeutică", numită și "relația terapeutică" (totuși, unii psihoterapeuţi susțin căbin pdihoterapie alianța terapeutică este mai mult decât o relație terapeutică), estin psihoterapiee modul în care tu, din postura de client/pacient și terapeutul vă „conectaţi”, comportați și vă angajaţi unul cu celălalt în beneficiul rezultatelor pozitive terapeutice. Astăzi, alianța terapeutică este luată în considerare de majoritatea formelor de consiliere și psihoterapie ca fiind unul dintre instrumentele principale pentru realizarea unei schimbări pozitive în viața clienților/pacienţilor. Abilitatea de a dezvolta o relație terapeutică bună cu clienții este axată pe formare ca o abilitate profesională esențială. Un scurt istoric al alianței terapeutice-de la Sigmund Freud(da, ai citit bine, Sigmund Freud) la Carl GustavJung și Carl Rogers Dacă ai avea o idee despre un terapeutul luând notiţe despre pacientul așezat pe o canapea, fie ai o imaginaţ...

Cu tragere de inimă

Dacă ți s-a întâmplat să cunoşti sau să ai vreo (stră)străbunic ă  ce a fost recunoscută ca „doftorul” comunității din care făcea parte pentru că „dregea” bolile tuturor prin „tragere”, te va surprinde poate să afli că ce practica ea atunci mai mult sau mai puțin, se nu meşte „tracţiune” și este prezentă și practicată (cu anestezie locală, desigur) în tratamentul și îngrijirea ortopedică a afecţiunilor musculoscheletale. Cum poate ti-ai dat seama deja , acest articol (dacă accepţi să-l numeşti astfel dată fiind lungimea sau mai degrabă scurtimea lui) este despre cum mi s-a activat instantaneu şi neîndoielnic apetenţa pentru documentarea afecţiunilor musculoscheletale. Tracțiunea este definită ca aplicarea unei forțe de tragere la o parte sau părți ale corpului pentru tratamentul tulburărilor osoase și musculare sau leziuni. Deși rămâne o parte importantă a modernității îngrijirii ortopedice, tracțiunea a fost o formă de tratament pentru leziuni musculo-scheletale, b...

Am plecat și am uitat de mine

Cel mai eficient analgezic este o călătorie. Totuşi, nu mă lua chiar atât de în serios. Peste 400 de m intrați în sensul giratoriu. Urmați a treia ieșire din sensul giratoriu. Peste 600 de m ieşiţi din sensul giratoriu. Şi așa mai departe. Nu sunt persoana drumeţiilor montane dar îi admir pe cei care pot și fac asta. În basmul meu cu copaci, păduri și ape eu îmi găsesc eventual locul în faţă, în stânga autoturismului. Astfel trăiesc mirajul a tot ceea ce se desfășoară în lateral și la coada ochilor mei odată cu parcurgerea bornelor kilometrice. Peste 200 de m intrați în sensul giratoriu. Urmați prima ieșire din sensul giratoriu. Etc. M-am echilibrat între sensuri giratorii interioare și exterioare.  Am învățat să număr direcţiile sensului giratoriu.  Am uitat de mine pentru un timp.  Am plonjat în muzica în limba maghiară dintr-o cafenea și-n tablourile  pereţilor. Am privit în sus și n-am mai văzut cerul, ci...