Pe
o climă jumătate soare, jumătate ceața (deși nu știu exact cât
de egale au fost jumătăţile), taximetristul cu care am rezonat și
simpatizat de la început (veivedea de ce) și-a rostit monologul
interior cu voce tare privind mașinile parcate cumva pe diagonala unuyi mic spatiu liber,
pe trecerea de pietoni, în stația de autobuz, în fine, cam peste
tot. Bineînțeles ca aceste gânduri furioase ale sale au ajuns şi-n
sfera responsabilizării autorității poliției, care, ca să-l
parafrazez, până și la acidente ajunge prea târziu doar ca să
aduna morții și rănitiii”, nu mai devreme. În timp ce-şi rostea
acest manifest comunitar la radio suna zaharisit și sărbătoresc
„tot ce am nevoie de Crăciun ești tu” ("All i want for Christmas is you") .
. Pe un trafic ultraaglomerat (un sine-qua-non absolut)pe care sigur ți-l imaginezi și l-ai trăit și tu, am ajuns totuși la destinație. Momente magice pentru că aceasta este cea mai minunată perioadă din an!
13 decembrie, 2 p.m.
În taxi 1:
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea!