Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Voi aborda aici fenomenul căderii fizice, nu metaforice. Există și căderea metaforică grandioasă. Se spune că dacă ajungi foarte sus cu atât vei resimți mai puternic căderea. Dar să nu mă abat de la subiect. S-a întâmplat să cazi, ca-n imaginea futuristă  de mai sus. A fost mai mult sau mai puțin previzibilă. Dacă ai osteoartrită sau vreo afecțiune care-ți afectează mersul, sau ambele, este posibil să ai un istoric al căderilor fizice. Totuși, o cădere rămâne imprevizibilă oricât cineva s-ar aștepta în orice moment să cadă. Asta sună îngrozitor, știu, dar unele persoane s-au adaptat la asta. Ar putea există tratamente pentru prevenția lor. După ce căderea are loc întrebarea și preocuparea prima este mă mai ridic sau nu? Presupunând că da, instantaneu gândurile se orientează către consecințele care se vor resimți major mai târziu. Poate apărea comportamentul de evitare prin limitarea activității fizice și o frică în viitor. Despre cercetarea în domeniul comportamentuli căderilor va

  Despre emoții s-au scris multe de-a lungul timpului. Atât de multe încât te-ai putea întreba ce s-ar mai putea descoperi despre emoții. Ei bine, articole noi se tot publică inspirate din altele destul de vechi. Și eu am fost inspirată în scrierea acestui articol în primul rând de unul publicat de A.P.A. în 2023, dar documenat din resurse nu tocmai noi, dar despre un subiect mai puțin ceretat.. Revin la întrebarea ce s-ar mai putea descoperi despre emoții? Pot oamenii să comunice emoții distincte prin atingere? Studii anterioare din Statele Unite au indicat că anumite emoții ar putea fi percepute peste nivelul șansă atunci când un codificator transmite emoții atingând brațul unui decodor. Cu toate acestea, percepția emoțiilor prin atingere nu a fost investigată în Japonia, unde este neobișnuit să se folosească atingerea că metodă de comunicare zilnică. Prin urmare,în sudiul open-acces "C ross-Cultural Similarity and Cultural Specificity in the Emotion Perception From Touch"

  Cum ar fi să te comporţi cu tine la fel cum te-ai comporta cu cel (cea) mai bun(ă) prieten(ă)? Cum ar fi să te comporţi cu tine cum ai dori ca altcineva să o facă? Cum ar fi să nu te mai agresezi emoţional atunci cand ceva nu-ţi iese? Minunat, desigur.Dar cum? Nu vei şti să iubeşti şi nu vei fi iubit(ă) până când nu te vei iubi/respectă pe tine însuţi, spune o vorbă. Hmm.... Cum adică? Desigur că nu mă refer la acea iubire de sine a unei persoane narcisice, deşi în acel caz conceptul de “ iubire ” faţă de sine este discutabil. A tunci la ce m ă  refer? La  compasiunea   de sine,  desigur. Ce este compasiunea? Compasiunea a fost definită şi luată în considerare de la începuturile umanităţii.  În general, compasiunea implică  sensibilitate la experien ț a suferin ț ei  împreună  cu o dorin ț ă de a atenua această suferin ț ă . Aceasta înseamnă  a  fi deschis  fa ț ă de durerea celorlal ț i,  fără a evita  contactul cu ea. Compasiunea implică, de asemenea, o  în ț elegere a stării umane

  Expunerea la natură a fost lasociată în mod constant cu o serie de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea funcției cognitive, sănătatea mintală și activitatea fizică. Aceste efecte sunt sporite și mai mult atunci când sunt combinate cu expunerea la lumina zilei.  S-a descoperit că soluțiile bazate pe natură, cum ar fi parcurile și spațiile verzi, reduc stresul, îmbunătățesc calitatea aerului și cresc activitatea fizică, având astfel un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării cetățenilor.  Limitarile studiului Limitările studiului includ  lipsa de studii randomizate controlate, un număr mic de studii care îndeplinesc criteriile de includere,  rezultate neconcludente pentru pacienții cu tulburare psihosomatică,  necesitatea mai multor studii în categoria bolii psihosomatice și  apelul pentru cercetări suplimentare privind efectul naturii asupra sănătății mintale, cu accent pe standardizarea tipului de intervenție în cadrul fiecărei discipline medicale. Bibliografie: ht

  Captarea bogăției și complexității mâinii umane a fost o ambiție a multor domenii ale Stiințelor umane, inclusiv medicină, literatură, religie, filozofie și arte Stiința și ingineria au încercat să egaleze senzorialul și funcțiile motorii ale mâinii umane. Un astfel de interes larg vine din funcțiile importante pe care mâna le îndeplinește, care includ  funcții motorii (prinderea, ținerea, împingerea, tragerea, lovirea, manipulare etc.), funcții senzoriale (explorarea atât activă, cât și pasivă a texturii suprafeței, umiditatea și temperatura, precum și senzația de vibrație, presiune, forță etc.) și funcții sociale (mângâiere, amenințare, strângere de mână, arătare, salut, joc și alte   gesturi, atât voluntar cât și involuntar). În ciuda acestei fascinații pentru mâini, ele încă scapă deplin înțelegere. Acesta este unul dintre motivele pentru care mâinile artificiale rămân una dintre cele mai grele provocări în robotică. Reproducerea acestui nivel de sensibilitate într-o mână rob

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației generale. Meta-analize recente au indicat că prevalența depresiei și a anxietății la persoanele cu SM este de 30,5 și, respectiv, 22,1 %. Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului. Coping - SM Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce sau minimiza stresul în anumite situații . Există diverse strategii de coping la stres, iar literatura de specialitat

  Majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta. -2, -6,-10 grade celsius , nopți lungi și zile prea scurte. Te întrebi cum poți supraviețui pozitiv și cât va mai dura iarna asta diabolică? Dar în Norvegia cum crezi că este viața? În calitate de psiholog al sănătății, scopul lui Kari Leibowitz a fost să înțeleagă modurile în care cetățenii din Tromsø au făcut față lungii „nopți polare” . În multe țări, se crede că zilele scurte de iarnă provoacă letargie și dispoziție scăzută, ducând la „tulburări afective sezoniere” (SAD). Uneori se presupune că aceasta are o bază pur biologică – nivelurile de neurotransmițători care reglează starea de spirit, cum ar fi serotonina, sunt în general mai scăzute iarna decât vara. Un studiu a sugerat că persoanele cu personalități mai nevrotice (nevrotism mai crescut) sunt deosebit de susceptibile la dispozițiile scăzute iarnă. SAD este adesea tratata