Treceți la conținutul principal

like!

Ipostaze și natura

 



Expunerea la natură a fost lasociată în mod constant cu o serie de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea funcției cognitive, sănătatea mintală și activitatea fizică. Aceste efecte sunt sporite și mai mult atunci când sunt combinate cu expunerea la lumina zilei. 

S-a descoperit că soluțiile bazate pe natură, cum ar fi parcurile și spațiile verzi, reduc stresul, îmbunătățesc calitatea aerului și cresc activitatea fizică, având astfel un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării cetățenilor. 

Limitarile studiului

Limitările studiului includ 
  1. lipsa de studii randomizate controlate, un număr mic de studii care îndeplinesc criteriile de includere, 
  2. rezultate neconcludente pentru pacienții cu tulburare psihosomatică, 
  3. necesitatea mai multor studii în categoria bolii psihosomatice și 
  4. apelul pentru cercetări suplimentare privind efectul naturii asupra sănătății mintale, cu accent pe standardizarea tipului de intervenție în cadrul fiecărei discipline medicale.
Bibliografie:

https://www.mdpi.com/1660-4601/18/9/4790


https://nyaspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1749-6632.2011.06400.x

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0378778819337922?via%3Dihub














Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Terapii psihologice și afecțiunile neurodegenerative - absente sau inutile?

  Tulburările neurodegenerative (ND) sunt din ce în ce mai frecvente perturbă structura și funcția creierului, afectând treptat  funcția cognitivă,  abilitățile motorii și  reglarea emoțională. În timp ce simptomele fizice, cum ar fi tremurul sau cognitive cum ar fi pierderea memoriei domină înțelegerea publică, povara asupra sănătății mintale rămâne subapreciată.  Pacienții se confruntă cu depresie, anxietate și schimbări de personalitate,care le erodează sentimentul de identitate.  În mod similar, îngrijitorii se confruntă cu epuizare psihologică și fizică, adesea exacerbată de sprijinul social insuficient. Sunt necesare intervenții psihologice pentru gestionarea stresului în bolile neurodegenerative?  Desigur, însă agravarea progresivă a simptomelor și creșterea dizabilității ar putea pune dificultăți în ceea ce privește implicarea. Bolile neurodegenerative sunt un termen generic pentru bolile caracterizate prin degenerarea progresivă a structurii ...

Strategii de coping la stres/anxietate la studenți

Conceptualizarea coping-ului Pornind de la modelul tranzacțional al stresului al lui Lazarus și Folkman din 1984, s-a considerat coping-ul ca un proces dinamic, rezultat al interacțiunii dintre individ și mediul său. Prin urmare, este posibil ca strategiile de coping adoptate de un individ să varieze în funcție de sursa specifică de stres experimentat sau de resursele disponibile și să se poată schimba în timp.   O revizie din 2020 a arătat că literatura de specialitate indică faptul că sursele de stres experimentate de studenți pot fi multiple , dar nu este clar dacă și cum poate varia modul unui individ de a face față stresului. Stres, anxietate sau îngrijorare? Utilizarea interschimbabilă a termenilor „stres”, „îngrijorare” și „anxietate” a existat în literatura educațională. De exemplu, termenul „anxietate legată de examene” poate fi uneori folosit într-un context de stres. Deși stresul și anxietatea sunt corelate, acestea sunt concepte distincte. Anxietatea este a...

Sensul durerii și stigmatul

  Căutarea de a înțelege durerea și suferința a făcut întotdeauna parte din povestea umană. De-a lungul istoriei, experiența durerii a fost plină de semnificații religioase și filozofice care, împreună cu suferința fizică, au condus la căutarea înțelegerii și a ușurarii (Meldrum, 2003). Până la începutul secolului al XX-lea, apariția științei moderne și a progreselor tehnologice a permis în sfârșit să „vadă” motivele fizice ale durerii prin inovații în imagistică și tratamente eficiente, dar aceste progrese nu au oferit o perspectivă completă asupra complexității durerii și multe încă suferit de durere „invizibilă” (Goldberg, 2014). Cultură și religia au continuat să influențeze experiența morală a durerii și deseori au determinat modul în care o persoană ar trebui să răspundă la durerea să, când ar trebui utilizate analgezice, dacă durerea ar trebui lăsată să continue pentru anumite persoane și dacă opioidele sunt permise (Meldrum, 2003) . De asemenea, a existat o nevoie frec...