Mentalitatea de iarnă

 

Majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta.

-2, -6,-10 grade celsius, nopți lungi și zile prea scurte. Te întrebi cum poți supraviețui pozitiv și cât va mai dura iarna asta diabolică?

Dar în Norvegia cum crezi că este viața?

În calitate de psiholog al sănătății, scopul lui Kari Leibowitz a fost să înțeleagă modurile în care cetățenii din Tromsø au făcut față lungii „nopți polare” . În multe țări, se crede că zilele scurte de iarnă provoacă letargie și dispoziție scăzută, ducând la „tulburări afective sezoniere” (SAD).

Uneori se presupune că aceasta are o bază pur biologică – nivelurile de neurotransmițători care reglează starea de spirit, cum ar fi serotonina, sunt în general mai scăzute iarna decât vara.

Un studiu a sugerat că persoanele cu personalități mai nevrotice (nevrotism mai crescut) sunt deosebit de susceptibile la dispozițiile scăzute iarnă. SAD este adesea tratata folosind medicamente antidepresive standard, precum și psihoterapii.

În perioadele cele mai întunecate ale nopții polare, Tromsø, un oraș din nordul Norvegiei, primește doar două până la trei ore de lumina soarelui, care strălucește spre cer. Cu toate acestea, locuitorii săi nu au SAD la care te-ai putea aștepta de la un oraș aruncat în întuneric.

Un alt studiu realizat de May Trude Johnsen de la Universitatea din Tromsø a constatat că bunăstarea cetățenilor abia s-a schimbat de-a lungul anului. Somnul lor a fost puțin mai tulburat fără ritmul zilnic al soarelui, dar nu au raportat o creștere a suferinței mentale în timpul iernii.

Deci care este secretul lor? Dintre numeroasele explicații potențiale, munca lui Leibowitz sugerează că o componentă vitală poate fi o anumită „mentalitate” care îi înarmează pe cetățeni împotriva stresului lungii nopți polare.

Zeci de ani de cercetări anterioare arată că încadrarea mentală (mind framing) a evenimentelor stresante poate influența puternic modul în care suntem afectați de acestea. Oamenii care văd evenimentele stresante ca „provocări”, cu o oportunitate de a învăța și de a se adapta, tind să facă față mult mai bine decât cei care se concentrează mai mult pe aspectele amenințătoare. Aceste diferențe de mentalitate influențează nu numai starea de spirit a oamenilor, ci și răspunsurile fiziologice ale acestora, cum ar fi modificările tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac.

Pentru a testa dacă o diferență de perspectivă ar putea explica și rezistența locuitorilor din Tromsø, Leibowitz a conceput „scala mentalității de iarnă” prin care le-a cerut participanților să evalueze cât de mult sunt de acord sau dezacord cu afirmații precum

- Există multe lucruri de care să te bucuri de iarnă

- Iubesc confortul lunilor de iarnă

- Iarna aduce multe schimbări sezoniere minunate

- Iarna este plictisitoare

- Iarna este o perioadă limită a anului

- Există multe lucruri care să nu le placă la iarnă

Și

A descoperit că răspunsurile participanților le preziceau bunăstarea în următoarele luni; cu cât au văzut iarna ca pe o oportunitate interesantă de a se bucura de un climat glaciar, cu atât s-au descurcat mai bine, cu niveluri ridicate de satisfacție în viață și sănătate mintală generală.

Deci nu uita ca majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta, sar sunt doar convingeri subiective.

Informațiile de mai sus se aplică mai degrabă  populației generale, nu și persoanelor cu diferite afecțiuni ale sănătății.

Până atunci, vezi cum faci cu frigul și cu gândurile despre frig!

Sursa imaginii: https://www.visitnorway.com/listings/the-polar-museum/127034/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0140673602117375

https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0239033https://link.springer.com/article/10.1186/1471-244X-12-225

https://link.springer.com/article/10.1186/1471-244X-12-225

https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2F0022-3514.65.2.248

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24364682/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24364682/