Treceți la conținutul principal

Like!

Mentalitatea de iarnă

 


Majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta.

-2, -6,-10 grade celsius, nopți lungi și zile prea scurte. Te întrebi cum poți supraviețui pozitiv și cât va mai dura iarna asta diabolică?

Dar în Norvegia cum crezi că este viața?

În calitate de psiholog al sănătății, scopul lui Kari Leibowitz a fost să înțeleagă modurile în care cetățenii din Tromsø au făcut față lungii „nopți polare” . În multe țări, se crede că zilele scurte de iarnă provoacă letargie și dispoziție scăzută, ducând la „tulburări afective sezoniere” (SAD).

Uneori se presupune că aceasta are o bază pur biologică – nivelurile de neurotransmițători care reglează starea de spirit, cum ar fi serotonina, sunt în general mai scăzute iarna decât vara.

Un studiu a sugerat că persoanele cu personalități mai nevrotice (nevrotism mai crescut) sunt deosebit de susceptibile la dispozițiile scăzute iarnă. SAD este adesea tratata folosind medicamente antidepresive standard, precum și psihoterapii.

În perioadele cele mai întunecate ale nopții polare, Tromsø, un oraș din nordul Norvegiei, primește doar două până la trei ore de lumina soarelui, care strălucește spre cer. Cu toate acestea, locuitorii săi nu au SAD la care te-ai putea aștepta de la un oraș aruncat în întuneric.

Un alt studiu realizat de May Trude Johnsen de la Universitatea din Tromsø a constatat că bunăstarea cetățenilor abia s-a schimbat de-a lungul anului. Somnul lor a fost puțin mai tulburat fără ritmul zilnic al soarelui, dar nu au raportat o creștere a suferinței mentale în timpul iernii.

Deci care este secretul lor? Dintre numeroasele explicații potențiale, munca lui Leibowitz sugerează că o componentă vitală poate fi o anumită „mentalitate” care îi înarmează pe cetățeni împotriva stresului lungii nopți polare.

Zeci de ani de cercetări anterioare arată că încadrarea mentală (mind framing) a evenimentelor stresante poate influența puternic modul în care suntem afectați de acestea. Oamenii care văd evenimentele stresante ca „provocări”, cu o oportunitate de a învăța și de a se adapta, tind să facă față mult mai bine decât cei care se concentrează mai mult pe aspectele amenințătoare. Aceste diferențe de mentalitate influențează nu numai starea de spirit a oamenilor, ci și răspunsurile fiziologice ale acestora, cum ar fi modificările tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac.

Pentru a testa dacă o diferență de perspectivă ar putea explica și rezistența locuitorilor din Tromsø, Leibowitz a conceput „scala mentalității de iarnă” prin care le-a cerut participanților să evalueze cât de mult sunt de acord sau dezacord cu afirmații precum

- Există multe lucruri de care să te bucuri de iarnă

- Iubesc confortul lunilor de iarnă
- Iarna aduce multe schimbări sezoniere minunate
- Iarna este plictisitoare
- Iarna este o perioadă limită a anului
- Există multe lucruri care să nu le placă la iarnă

Și

A descoperit că răspunsurile participanților le preziceau bunăstarea în următoarele luni; cu cât au văzut iarna ca pe o oportunitate interesantă de a se bucura de un climat glaciar, cu atât s-au descurcat mai bine, cu niveluri ridicate de satisfacție în viață și sănătate mintală generală.

Deci nu uita ca majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta, sar sunt doar convingeri subiective.

Informațiile de mai sus se aplică mai degrabă  populației generale, nu și persoanelor cu diferite afecțiuni ale sănătății.

Până atunci, vezi cum faci cu frigul și cu gândurile despre frig!


Sursa imaginii: https://www.visitnorway.com/listings/the-polar-museum/127034/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0140673602117375

https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0239033https://link.springer.com/article/10.1186/1471-244X-12-225

https://link.springer.com/article/10.1186/1471-244X-12-225

https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2F0022-3514.65.2.248

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24364682/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24364682/








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...