Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Neîncrederea în semeni și colaborarea dificilă se spune că este o caracteristică a românilor având precum “cauză” și istoria. Observ în  jurul meu atitudinile persoanelor mai culte/ mai puțin culte  fraze de umor negru ofensator la adresa celorlalți, nu a situațiilor. Nicidecum  ironie/ autoironie. Neîncredere generalizată. Mi-am spus “suntem o societate destul de cinică”. Nu atribui această caracteistică doar românilor. Debutul "studierii" cinismului a fost în Grecia antică, dar acolo cinismul a avut sensul cunoașterii.Să nu încercăm a-i analiză pe americani. Totuși, se remarcă un caz anecdotic cu implicații majore istorice și culturale. La 24 ianuarie 1536, Henric al VIII-lea a fost aruncat de pe cal în timpul unui turneu. Accidentul l-a făcut să-și piardă cunoștința timp de câteva ore și s-a soldat cu răni grave și probleme de sănătate pentru tot restul vieții. Mai mult decât atât, conform înregistrărilor istorice, ...

Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/focus-photo-of-camera-lens-752525/ gmatismul miop Sursa imaginii: https://www.allaboutvision.com/conditions/astigmatism.htm Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vede...

  Trăim în era fotografiilor digitale, a gadget-urilor de o diversitate ameţitoare, a selfie-urilor, dar câtă autenticitate şi câtă masc ă  există în aceste expuneri ? Te interesează ?  Observi în jur şi la tine ? Contează pentru tine ? Este autentic ? Zâmbetul acesta din momentul în care te privesc şi tu mi-ai întâlnit privirea este unul autentic ?  Ştiu, se interpune ecranul. Zâmbeşti cu toate celulele din tine  şi cu toate liniile de pe faţa ta sau zâmbeşti pentru că îţi doreşti să zâmbeşti, dar nu ai starea adecvată şi deoarece  crezi că nu reuşeşti, nu "simţi" asta, încerci..şi  reuşeşti să "simulezi" un zâmbet  ? Ei bine, e posibil chiar să reuşeşti . Un articol ştiinţific  demontează  mitul conform căruia  este imposibil să simulezi un zâmbet autentic. În urmă cu ceva timp..destul de mult timp, un neurolog francez,  Duchenne de Boulogne , a încercat să facă diferenţa dintre un  zâmbet fals şi unul real . Cum?  ...

  Halloween-ul poate fi o sărbătoare bizară pentru unii, amuzantă dar, înfricoșătoare pentru alții. Frica de Halloween sau samhainofobia, este o fobie specific ă . Este o teamă intenesă și persistentă de tot ce se referă la Haloween. Poate provoca o suferință semnificativă și poate determina pe cineva să încerce să evite declanșatorii cu orice preț. Deși această teamă nu este menționată în mod specific în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea ( DSM-5 ), pe care profesioniștii din domeniul sănătății mintale îl folosesc pentru a diagnostica tulburările, poate îndeplini criteriile pentru o fobie specifică la unii oameni. Fobia specifică este o tulburare de anxietate comună prezentată în DSM-5. Voi scrie și un articol despre sipradiagnosticarea tulburărilor mintale. Cauzele fobiei Nu se știe cu prwcizie ce cauzează fobiile. Se crede că trăsăturile de personalitate, genetica, o istorie de traumă și experiențele trecute pot contri...

Oricât mi-ar plăcea culorile  nu mă pot referi la culori fără a imersa, chiar dacă doar puțin aici, prin scurte mențiuni, din istoria culorii. De ce “ doar puțin”? Nu mi-a plăcut  î n mod deosebit istoria, ce să fac?!  Interesul pentru culoare a existat demult, încă de la antici. Cum și de ce sunt oamenii capabili să perceapă culorile? Răspunsurilla această întrebare au evoluat de-a lungul secolelor. La fel și controversele. Experții din cele mai vechi timpuri (de exemplu, Aristotel, Newton etc.) au încercat să descifreze rolul culorilor provocați de înțelegerea funcționării tehnice și de o înțelegere modernă a teoriei culorilor. Se știe, de la teorie la practică… Pentru oricine este ocupat de cultură vizuală – artiști, designeri de interior sau graficieni – teoria culorilor și știința culorii sunt elemente esențiale ale muncii de fiecare zi. Acest domeniu al științei (?) cuprinde percepția culorii de către ochiul uman, efectele asupra creierului, teoria c...

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru c...

Să revezi locuri de odată unde o parte din tine s-a născut este tulburător sau nu chiar. Privești prin lentilele crăpate sau modelate de timp prezentul .  Întrebarea vine imediat. Ceea ce regăsești este parte din sinele actual sau trecut?Sau un amalgam de lumini și umbre confundate despre care nimeni nu mai știe nimic, dar pe care numai tu le redescoperi. “ Ai grijă la ce te aștepți (gândești) pentru că s-ar putea să ți se întâmple!” spune o veche zicală. Eu aș contrazice-o cu “ai grijă la ce te aștepți pentru că s-ar putea să nu ți se întâmple”. În ce privește așteptările negative este cu mult mai satisfăcător să gândești astfel. O  întâmplare  ciudat ă La masa din spatele mesei unde eram așezată era un grup care discuta bussiness. Dacă aveam atunci dispoziția și interesul pentru un astfel de subiect și discuție (mă rog, vorbea o singură persoană și alta gesticula afirmativ din cap, a treia anunțase că se duce la magazin) care nu-mi este cu totul străin, sig...