Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Alb în fața ochilor. Frigul  îți limitează mișcările și-ți pune-n față orizontul.  Îți poți pune marile-ntreb ă ri dintotdeauna. Ce moment ți-ai găsit! O magmă albă fără contururi și înzăpezită acoperă lumea asta în care prieteniile încep cu un like și se termină înainte de a exista cu adevărat. Parc-ar fi inceputul lumii când  binele se contrazicea cu răul. Acum.... Te îndepărtezi de celălat când îi percepi meschinăria egoului inflamat care-și caută un interes propriu deghizat uneori în “binele” comunitar în orice acțiune, intenție, prietenie de conveniență. Sau poate ești și tu la fel. la fel. Ninge și e frig! Numai fulgii mai emană puritatea înjumătățită de monoxidul de carbon din aer și sobe. Totul pare altfel decât este acum. 

  D acă m-ai fi întrebat în urmă cu  câțiva  ani, în stilul interviurilor americane și nu numai, unde mă văd peste 10 ani, răspunsul meu simplu și onest ar fi fost “nicăieri” și nu din dramatism existențial, ci din impredictibilitatea viitorului în aceste vremuri, adică acele vremuri, atunci.. și acum. Acum,la aceeași întrebare aș răspunde identic și nu din lipsa imaginației care cu modestie, recunosc că nu-mi lipsește, și nici dintr-un dramatism de ș uet cu iz de “drama queen”. Schimbările care se întâmplă cu o frecvența halucinantă pun în dificultatea unei aprecieri fidele și realiste ale viitorului. Dar că să nu divaghez prea mult, iată care este scopul acestui articol. Aflu, citind presă internațională despre existența unui oarecare ChatGPT care a stârnit furori în în universitățile australiene, newyorkeze și-n lumea academică (nu românească desigur sau nu încă) din lume. Care va să zică ChatGPT nu este un “...

    Ce faci acum c ploaie? Cândva scoteai la suprafață orizonturile. Acum nu mai ai ce, ploaie? Răstălmacesti trăirile? Cum găsești în mine ceva atât de greu de găsit? Rridici tristețile la rang înalt. După o conviețuire cu ele un pic, se transform ă  în nori albaștri  dincolo de tine. Acolo se creaz ă  tot ce nu a fost și poate va fi. Nu ești eternă, vei dispărea, dar numai un pic, ploaie. Nu ca oamenii, întâmplările, emoțiile. Între timp tresar la transparența ta unică. Știu că te vei întoarce. Vei fi rechemată de atunci când lumina soarelui va fi sufocantă. Totuși, cred că te vei întoarce singură, dar numai dacă vei pleca vreodată cu adevărat din atâtea nostalgii.

  Oamenii au visuri ideale mai înalte decât Everestul care ating culmi tantangibile doar păsărilor și avioanelor acolo, sus. În pădurile albe de nori care taie respirația se măsoară beatitudinea, visul și realul. Uneori și viitorul. Între pământ și nori se dau marile lupte. Ale emoțiilor, ideilor, ale dorințelor împlinite și neîmplinite, ale speranțelor și ale disparițiilor în neant. În astfel de lupte iese învingătoare doar acceptarea sau neacceptarea. Oamenii se gândesc la viitor, ba chiar și-l imaginează.Unii chiar acționează pentru îndeplinirea imageriilor. Alții se simt pur și simplu auto î mplini ț i. Evocarile, amintirile, binele și răul se coagulează la final. De an sau de orice fel. Amalgamul de onstientizari, de regrete, de bucurie și tristețe creează derută și decorează ambivalent interiorul oricărui om. La final de an se pregătește o nouă mare călătorie.

* Cu câteva zile în urmă era frig și gata. O răzbunare siberiană cu maiestatea sa Soarele, mi-am zis. Înghețul este o nulitate. Acum, s-a ajuns la un acord tacit în favoarea soarelui.  ** Când ai impresia că-ți este evitată prezența ,eviți la rândul tău. O reciprocitate corectă, ai impresia. De fapt este mult mai mult decât atât ca-n toate circumstanțele și lucrurile care contează. Ai observat poate că am spus “ai impresia” dorind astfel să lansez drumul tuturor posibilităților și al imposibilitatilor, al certitudinilor și al incertitudinilor. Tu alegi. Oamenii fie se ghidează prea mult mult după firul lăuntric unic, dar neautentic, fie își neagă drumul personal cu desăvârșire. Poate există și o cale de mijloc.

  Poate și Eugen Ionescu Nu este o glumă şi nici nici nu este vorba espre spiritism sau vieţi viitoare sau anterioare. Atunci când oameni așa numiți superiori dovedesc un ilogism alarmant poate necon ș tientizat, sau poate doar pentru mine prezent, după cum urmează: Să oferi o adresa de email pentru a primi date importante (mai mult sau mai puțin) pe care nu o poți accesa. Ce să vezi (mult mai târziu).. nu cunoști parola. Oamenii sunt nemulțumiți de ora unei întruniri săptămânale. Nu discut acum despre utilitate asaptamanală a ceva care mai mult are ca scop menținerea unei minime coeziuni de grup. Să nu divaghez. Noi opțiuni de alegere devin valabile. Ce să vezi, în opțiuni diferă data, dar nu și ora. Atunci când ești sincer și preferi adevărul frust al realității poate nu foarte plăcut unei imagerii care sună și arată bine,este cel mai probabil că ceilalți să creadă că ești fie trist, fie depresiv (un alt cuvânt la modă și prea facil, eronat  utilizat pe lângă ace...

  Ce este echilibrul emoțional? Din punct de vedere matematic este proporția potrivită între emoțiile pozitive și cele negative. Dimensiuni pozitive/negative au fost formulate recent că rapoarte care permit creşterea preciziei cantitativă și comparații între studii implicând o varietate de scale În ciuda subiectivității datelor de auto-raportare, această cercetare a dat rezultate consistente care susțîn afirmația cantitativă precisă că rapoartele diferențiază între funcțional și disfuncțional indivizi de-a lungul ciclului de viață și în cadrul diverselor domenii precum asertivitatea, anxietatea, creativitatea, depresia, , funcționarea relațiilor și stresul. Rată Losada, cunoscută și sub numele de Rată de pozitivitate critică sau Linia Losada, a fost un concept de psihologie pozitivă propus inițial în 2005 într-o lucrare publicată în revista American psychologist de Marcial Losada de la Universidade Câtólică de Brasilia și psihologul Barbara Frederickson de la Universitatea...