Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Odată cu temperaturile scăzute mulţi s-au (ne-am) temut de întoarcerea iernii (vedem acum că nu am avut motive, din contră). În timp ce multora nu le plac temperaturile (foarte) scăzute, alţii nu preferă începuturile lunilor calde din.... acelaşi motiv. Dacă observi că te simţi trist sau depresiv, începând din:  -      toamna târzie  -      iarnă timpurie -      primăvară  t ârzie  -      vară timpurie   mai mul ţ i ani la r â nd, exist ă  posibilitatea tulbur ă rii afective sezoniere (SAD). Persoanele care se simt deprimate când se schimbă anotimpurile, este posibil să aibă SAD. Această condiţie este marcată de perioade de depresie urmate de perioade de dispoziţie normală sau înalt ă  în restul anului. SAD este un tip de tulburare depresivă majoră, în care persoanele sănătoase mental pot prezenta simptome asociate, cum ar fi: -        senzaţia de lipsa de speranţa şi lipsa de valoare -        gânduri de sinucidere -        pierderea interesului pentru acti

Acum recapitulez   reflexiile  ş i imaginile,  impresiile dintre firele de iarb ă  ş i petale .

Î ţ i este vara diferit ă  de iarn ă  ? Gânde ş ti, sim ţ i, planifici  ş i visezi altfel ? Dac ă  da, ar putea avea leg ă tur ă  cu ce este mai jos. Dovezile privind variaţiile sezoniere la om sunt limitate. Sunt mai puţin studiate şi recunoscute .Variaţiile sezoniere sunt rareori considerate o componentă care contribuie la sănătate, deşi multe boli şi procese fiziologice afişează periodicităţi anuale. Dispoziţia reprezintă aspectul funcţiei creierului uman cel mai recunoscut că fiind afectat de sezon. Unele studii oferă pentru variaţiile anuale ale activităţii cerebrale necesare pentru a susţine procesele cognitive. Datele arată că această ritmicitate anuală este specifică procesului cognitiv: -          memorie -          atenţie -          concentrare.  Variaţiile anuale ale funcţiei cognitive pot contribui la explicarea modificărilor cognitive intraindividuale care ar putea apărea în anumite perioade ale anului. Mai mult, mai jos. Sezonalitat

Dacă aici am scris despre umorul şi creierul sănătos  şi  invitam la anticiparea continutului acestui articol , acum este despre umor şi tulburări ale creierului. Diverse tulburări ale creierului au fost legate de afectarea înţelegerii sau aprecierii umorului. În afară de relevanţa lor clinică , aceste perturbări pot (ca şi în cazul altor funcţii neuropsihologice complexe) dezvălui substraturi critice care stau la baza creierului. Astfel că interesul a existat demult, realizându-se cercetări timpurii în neurologia umorului care se bazează pe o distincţie anatomică  între emisferele cerebrale dreapta şi stânga. Leziuni care implică emisfera non-dominantă (în special cortexul frontal şi lobul temporal anterior ) de multe ori afectează aprecierea umorului .  Amuzamentul disociază de înţelegerea glumelor , reflectând probabil un deficit mai general în corelarea cognitivă cu cea emoţională adecvată răspunsurilor . Unii pacienţi cu leziuni în emisfera dreapta găsesc

Acolo bucuria se atârn ă pe sârm ă , e aromat ă ş i o zboar ă vântul. Insomnii acute se întâmpl ă odat ă cu strig ă te disperate de p ă s ă ri prinse în metri p ă tra ţ i lâng ă ziduri rezonante. Se substituie  activit ăţ ii ş i afectivit ăţ ii oamenilor. Apoi o mare bucurie se prefigureaz ă prin anticiparea festinului bahic. Acolo, sunt acelea ş i fiin ţ e ş i totu ş i altele. În cârciumi paralele se poart ă lupta dintre om ş i animal. Substitu ţ ia se întâmpl ă curând. Apoi gugu ş tiucii sunt în competi ţ ie cu oamenii: cine strig ă mai tare  ş i mai des ? R ă spunsul este previzibil ş i amar. Be ţ ie peste tot ş i toate. R ă s ă ritul e acum, de Pa ş ti.

Cum reacţionăm în faţa situaţiilor adverse sau cel puţin neplăcute ? Cu ce frecvenţ ă •        “nu se poate” •        “e imposibil” •        “nu cred” au fost replicile monolog din minte ? sau replicile din dialogul cu altcineva în cazul în care situaţia nu a fost considerată mult prea intimă pentru a fi dezvăluită, discutată cu altcineva decât cu propriul eu. Primul pas pentru schimbarea situaţiei este  acceptarea . Ce înseamnă acceptare ? Pe scurt (puţin mai pe larg, aici ), conştientizarea faptului că “e acolo”. Cine ? (poate deja adresez întrebări intuitive deci inutile) Ea, situaţia cu ansamblul ei de emoţii, circumstanţe, persoane. Apoi întrebarea “ce fac acum ?” Din acest moment apar şi posibilele răspunsuri: schimb situaţia, reacţia, stau/ fug, mă gândesc la altceva etc. Dar totuşi, cum ? Prin acordarea de timp pentru a afla ce este de fapt acolo, ce se întâmplă, de exemplu. Apoi continuarea este mult prea individualizată, la fel cum sunt s

To ţ i oamenii percep umorul si se amuz ă ? Evident, nu. De ce? Ce se întâmplă în creier atunci când percepi o glumă ? O percepi ? Dar când o înţelegi ? Dar când îţi pare amuzantă ? Care sunt condiţiile neurologice pentru asta ? S-au realizat studii imagistice funcţionale în creierul sănătos, folosind stimuli diverşi: ·         desene animate nesubtitrate ·         benzi desenate ·         videoclipuri de comedie etc. S-a urmărit distribuţia reţelelor corticale şi subcorticale în procesarea percepţiei şi înţelegerii umorului din punct de vedere -          cognitiv -          social -          afectiv al răspunsului creierului. Rezultatele au arătat că joncţiunea temporo-parietală este implicată în analiza cognitivă a stimulilor potenţial umoristici . Acest lucru este în concordanţă cu un rol propus pentru această regiune pentru procesarea informaţiei relevante social în cazul umorului care se bazează pe încălcarea normelor fizice sau sociale .