Treceți la conținutul principal

.

.

Creierul şi umorul 2


Dacă aici am scris despre umorul şi creierul sănătos şi invitam la anticiparea continutului acestui articol, acum este despre umor şi tulburări ale creierului.

Diverse tulburări ale creierului au fost legate de afectarea înţelegerii sau aprecierii umorului.
În afară de relevanţa lor clinică, aceste perturbări pot (ca şi în cazul altor funcţii neuropsihologice complexe) dezvălui substraturi critice care stau la baza creierului.

Astfel că interesul a existat demult, realizându-se cercetări timpurii în neurologia umorului care se bazează pe o distincţie anatomică  între emisferele cerebrale dreapta şi stânga.

Leziuni care implică emisfera non-dominantă (în special cortexul frontal şi lobul temporal anterior) de multe ori afectează aprecierea umorului
Amuzamentul disociază de înţelegerea glumelor, reflectând probabil un deficit mai general în corelarea cognitivă cu cea emoţională adecvată răspunsurilor.

Unii pacienţi cu leziuni în emisfera dreapta găsesc umor  intrinsec în situaţii neamuzante.

Pacienţii cu demenţă frontotemporală care implică în principal emisfera dreaptă au dificultăţi oarecum similare, desi  aceşti pacienţi pot prezenta înţelegere redusă a sarcasmului şi frecvente glume prin joc de cuvinte.
Totuşi, debutul tulburării poate fi semnalat printr-o predilecţie mai subtilă pentru benzi desenate şi glume de prost gust sau vulgare.

Pacienţii cu leziuni focale limitate la o anumită emisfera cerebrală prezintă deficite pentru anumite componente ale procesării umorului.

Afectarea aprecierii umorului este o trăsătură a diverselor tulburări de dezvoltare şi dobândite cu disfuncţii cerebrale mai difuze, inclusiv:

-        tulburări din spectrul autismului
-        sindromul Asperger
-        schizofrenie
-        scleroză laterală amiotrofică
-        leziuni traumatice cerebrale
-        sindromul Tourette

Anumite tulburări pot produce deficite cognitive specifice care au un impact asupra procesării umorului.

Mai mult, mai jos.

Referinţe selective:

Kipps CM, Nestor PJ, Acosta-Cabronero J, Arnold R, Hodges JR. Understanding social dysfunction in the behavioural variant of frontotemporal dementia: the role of emotion and sarcasm processing. Brain 2009;132:592-603.

Samson AC, Hegenloh M. Stimulus characteristics affect humor processing in individuals with Asperger syndrome. J Autism Dev Disord 2010;40:438-47.

Corcoran R, Cahill C, Frith CD. The appreciation of visual jokes in people with schizophrenia: a study of ‘mentalizing’ ability. Schizophr Res 1997;24:319-27.

Girardi A, Macpherson SE, Abrahams S. Deficits in emotional and social cognition in amyotrophic lateral sclerosis. Neuropsychology 2011;25:53-65.

https://www.researchgate.net/profile/Joseph_Polimeni/publication/7346003_Humor_perception_deficits_in_schizophrenia/links/55c3f10308aebc967df1b9fb.pdf

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \