Treceți la conținutul principal

Creierul şi umorul 2


Dacă aici am scris despre umorul şi creierul sănătos şi invitam la anticiparea continutului acestui articol, acum este despre umor şi tulburări ale creierului.

Diverse tulburări ale creierului au fost legate de afectarea înţelegerii sau aprecierii umorului.
În afară de relevanţa lor clinică, aceste perturbări pot (ca şi în cazul altor funcţii neuropsihologice complexe) dezvălui substraturi critice care stau la baza creierului.

Astfel că interesul a existat demult, realizându-se cercetări timpurii în neurologia umorului care se bazează pe o distincţie anatomică  între emisferele cerebrale dreapta şi stânga.

Leziuni care implică emisfera non-dominantă (în special cortexul frontal şi lobul temporal anterior) de multe ori afectează aprecierea umorului
Amuzamentul disociază de înţelegerea glumelor, reflectând probabil un deficit mai general în corelarea cognitivă cu cea emoţională adecvată răspunsurilor.

Unii pacienţi cu leziuni în emisfera dreapta găsesc umor  intrinsec în situaţii neamuzante.

Pacienţii cu demenţă frontotemporală care implică în principal emisfera dreaptă au dificultăţi oarecum similare, desi  aceşti pacienţi pot prezenta înţelegere redusă a sarcasmului şi frecvente glume prin joc de cuvinte.
Totuşi, debutul tulburării poate fi semnalat printr-o predilecţie mai subtilă pentru benzi desenate şi glume de prost gust sau vulgare.

Pacienţii cu leziuni focale limitate la o anumită emisfera cerebrală prezintă deficite pentru anumite componente ale procesării umorului.

Afectarea aprecierii umorului este o trăsătură a diverselor tulburări de dezvoltare şi dobândite cu disfuncţii cerebrale mai difuze, inclusiv:

-        tulburări din spectrul autismului
-        sindromul Asperger
-        schizofrenie
-        scleroză laterală amiotrofică
-        leziuni traumatice cerebrale
-        sindromul Tourette

Anumite tulburări pot produce deficite cognitive specifice care au un impact asupra procesării umorului.

Mai mult, mai jos.

Referinţe selective:

Kipps CM, Nestor PJ, Acosta-Cabronero J, Arnold R, Hodges JR. Understanding social dysfunction in the behavioural variant of frontotemporal dementia: the role of emotion and sarcasm processing. Brain 2009;132:592-603.

Samson AC, Hegenloh M. Stimulus characteristics affect humor processing in individuals with Asperger syndrome. J Autism Dev Disord 2010;40:438-47.

Corcoran R, Cahill C, Frith CD. The appreciation of visual jokes in people with schizophrenia: a study of ‘mentalizing’ ability. Schizophr Res 1997;24:319-27.

Girardi A, Macpherson SE, Abrahams S. Deficits in emotional and social cognition in amyotrophic lateral sclerosis. Neuropsychology 2011;25:53-65.

https://www.researchgate.net/profile/Joseph_Polimeni/publication/7346003_Humor_perception_deficits_in_schizophrenia/links/55c3f10308aebc967df1b9fb.pdf

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...