Treceți la conținutul principal

SAD



Odată cu temperaturile scăzute mulţi s-au (ne-am) temut de întoarcerea iernii (vedem acum că nu am avut motive, din contră). În timp ce multora nu le plac temperaturile (foarte) scăzute, alţii nu preferă începuturile lunilor calde din.... acelaşi motiv.

Dacă observi că te simţi trist sau depresiv, începând din: 
-      toamna târzie 
-      iarnă timpurie
-      primăvară târzie 
-      vară timpurie 
mai mulţi ani la rând, există posibilitatea tulburării afective sezoniere (SAD).

Persoanele care se simt deprimate când se schimbă anotimpurile, este posibil să aibă SAD. Această condiţie este marcată de perioade de depresie urmate de perioade de dispoziţie normală sau înaltă în restul anului.
SAD este un tip de tulburare depresivă majoră, în care persoanele sănătoase mental pot prezenta simptome asociate, cum ar fi:

-        senzaţia de lipsa de speranţa şi lipsa de valoare
-        gânduri de sinucidere
-        pierderea interesului pentru activităţi înainte plăcute,
-        retragerea din interacţiunea socială
-        probleme de somn şi apetit
-        dificultate în concentrare şi luarea deciziilor etc.

De ce scriu acum despre SAD şi iarnă ? Să mi se fi făcut dor de iarnă după această primăvară degizată în vară de curand ? Nu, nu încă.

Studiile arată că SAD, precum iarna, poate apărea şi primăvara.
Când ne gândim la depresie şi la riscul de sinucidere, majoritatea dintre noi probabil le-ar atribui mai ales lunilor de toamnă şi de iarnă cu scăderea orelor de lumină.
Cu toate acestea, studiile au descoperit că depresia şi ratele de suicid ating un vârf în primăvara târzie şi vară timpurie. Valorile ridicate ale polenului, creşterea orelor de soare, temperaturile mai ridicate au fost unii din factorii consideraţi explicativi.
Această legătură sezonieră este teoretizată si de faptul că apar presiuni şi interacţiuni sociale în primăvară, ceea ce poate creşte stresul.

Ce este de făcut? 
-        apelul la ajutor specializat
SAD poate fi dificil de diagnosticat deoarece există multe alte tipuri de depresie care prezintă simptome similare.
Prin urmare, poate dura mai mulți ani înainte de a se stabili că simptomele formează un model obișnuit.
Un diagnostic de SAD poate fi de obicei confirmat dacă:
·        depresia se produce la un moment similar în fiecare an

·        perioadele de depresie sunt urmate de perioade fără depresie

·        simptomele au apărut în aceeași perioadă a anului, timp de doi sau mai mulți ani la rând
Dar toate acestea şi chiar mai mult despre tine vei clarifica prin comunicarea cu un specialist în tulburări mintale.
Se mai poate face și altceva ce vei afla citind mai jos.

Referinţe:

http://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/481869?resultClick=24

http://www.apa.org/helpcenter/seasonal-affective-disorder.aspx

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...