Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

To ţ i oamenii percep umorul si se amuz ă ? Evident, nu. De ce? Ce se întâmplă în creier atunci când percepi o glumă ? O percepi ? Dar când o înţelegi ? Dar când îţi pare amuzantă ? Care sunt condiţiile neurologice pentru asta ? S-au realizat studii imagistice funcţionale în creierul sănătos, folosind stimuli diverşi: ·         desene animate nesubtitrate ·         benzi desenate ·         videoclipuri de comedie etc. S-a urmărit distribuţia reţelelor corticale şi subcorticale în procesarea percepţiei şi înţelegerii umorului din punct de vedere -          cognitiv -          social -          afectiv al răspunsului creierului. Rezultatele au arătat că joncţiunea temporo-parietală este implicată în analiza cognitivă a stimulilor potenţial umoristici . Acest lucru este în concordanţă cu un rol propus pentru această regiune pentru procesarea informaţiei relevante social în cazul umorului care se bazează pe încălcarea normelor fizice sau sociale .

I s-a provocat o dulce stare regresiv ă . Nu dintr-acelea în care intri  ş i din care nu mai (vrei s ă ) ie ş i. Aceasta a fost din cele în care se repar ă ce ( ş i dac ă) era de reparat ş i din care ie ş i ca ş i cum nici n-ai fi intrat.

Mi s-a spus adesea c ă pentru mine lucrurile minore sunt importante. Ridic la rang superior ceea ce este banal sau prea rar. C a cineva care nu ignor ă p ă rerea altcuiva, am început s ă -mi pun întreb ă ri. Deci M ă întreb dac ă nu este asamanator cu cazul activit ăţ ilor rutiniere, repetitive, pe care ajungi s ă le exerci ţ i din .. obi ş nuin ţă .  Devin minore, banale, î ţ i intr ă în automatism, îns ă te transform ă , te modeleaz ă în timp, ş i tu nici nu mai ş tii ce ş i nici cum ai devenit persoana de acum. Mai savurezi apa dintr-un pahar, printre alte banalit ă ţ i, chiar considerând- o inodor ă , incolor ă ş i .. insipid ă ? Gânde ş ti acum diferit fa ţă de cum ai f ă cut-o data trecut ă în raport cu acela ş i eveniment sau unul foarte asem ă n ă tor pe care.... se pare c ă -l g ă se ş ti identic în virtutea bias-ului cognitiv, de exemplu ? Mergi la un examen  s au  l a un interviu  sau  întâlne ş ti o persoan ă nou ă foarte agre

În ultima săptămână am trăit într-o nebuloasă . Realitatea s-a transformat într-un morfism la graniţa delirului colectiv. În ultima săptămâna am devenit mai toţi nişte …. nebuni frumoşi . Nebuni frumoşi cu riscurile de rigoare. Care riscuri ? Mă întreb şi eu acum, fără luciditatea completă încă dobândită. Poate mi-o voi recupera pe măsură scrierii acestui text. Să nu te întrebi dacă îmi doresc să se-ntâmple aşa ! Poveşti fabuloase, personaje cu interiorul întors pe faţă parcă. Toţi manifestează, exprimă, inventează. Biblioteca s-a mobilizat şi s-a mutat în stradă. Circulă odată cu oamenii, cu mesajele lor. Motivele s-au înmulţit, au devenit altele, s-au rafinat pe măsură ce şirul evenimenţial a defilat cu noi şi noi informaţii. Am imersat cu toţii, mai mult sau mai puţin conştient într-un fel de “folie a deux”, cu precizarea că nebunia a fost şi e a multora. Fiecare a avut o nebunie proprie care este greu de susţinut că nu a fost şi a celorlalţi în aces

În Melancolia 1 mă întrebam dacă melancolia este chiar o tulburare mintală şi dacă nu are cumva şi valenţe creative. Aici am să o compar cu depresia cu care se pare că se confundă pe alocuri conform semiologiei psihiatrice. Despre valenţele creative, adică despre mitul psihopatologie- creativitate într-un articol viitor. Psihiatric , melancolia este un sindrom cu o istorie lungă care si-a schimbat subtil semnificatia de-a lungul editiilor DSM- urilor. Are  caracteristici psihopatologice specifice si distincte de ale depresiei majore. Este neglijată în evaluarea clinică   ș i in selec ț ia tratamentului de ș i este  diferen ț ial receptivă la interven ț ii specifice de tratament . Caracteristici clinice   1. perturbarea afectului disproporţionată la factorii de stres, marcată de reţinere şi declaraţii morbide, răspuns emoţional slab, dispoziţie nonreactiva, anhedonie 2. tulburări psihomotorii exprimate că retard/ agitaţie spontană (nelinişte motorie

Acest articol nu are legătură cu filmul scris şi regizat de Lars von Trier, poate doar prin coincidenţa subiectului şi a numelui,  ci mai degrabă cu diferenţa dintre depresie şi melancolie (dacă există şi cum şi cât ?) şi- ntr- un fel cu cartea  “ In Praise of Melancholy and How It Enriches Our Capacity for Creativity ” (imboldul inspiraţional) deci legătura ei cu creativitatea. “ In Praise of Melancholy and How It Enriches Our Capacity for Creativity ” are ca tem ă  principal ă   obsesia pentru fericire , ca subiect manipulat de mass-media, creându-se  astfel industria din spatele fericirii, eliminându-se orice emoţie inconfortabilă cu potenţial revitalizator. Ce cred despre fericire şi despre ce fel de fericire am scris aici , aici şi aici . Un alt subiect tratat a fost neacceptarea, toleranţa scăzută pentru emoţiile negative: tristeţe, melancolie. Ce facem cu acestea ? Le ignorăm ? .. mai dificil. Le negăm ? De cele mai multe ori, crezând că astfel au dispărut….

Te interesează să afli indicii (restul va fi opera ta) despre cum să scrii cu umor şi, sau despre cum se scrie cu umor ? Sau cel putin s ă  prive ş ti lumea  şi pe tine  cu umor ? Care sunt câteva ingrediente cheie pentru asta ( restul, în imaginaţia ta) ?         observă lucrurile amuzante cotidiene/ mai degrabă cotidianul pe care să-l interpretezi drept amuzant De exemplu, ţi s-a întâmplat să sustragi un obiect (să- i spunem carte) de pe un raft şi celelalte din apropierea lui “să vină către tine” (jos) ? Mie, da. Ai reuşit să priveşti cu .. autoironie şi amuzament întâmplarea ? Eu, da. Ar fi fost mai simplu sa adopţi această atitudine dacă i s-ar fi întâmplat unei alte persoane pe care o observai ? Ai  "reuşit" să aluneci pe zăpadă/ pe gheaţă până acum ? Care a fost prima ta reacţie ? Dar apoi ? Te-ai identificat cu vreun tip de umor, cum ar fi cele de aici ?             identifică detaliile - cu cât sunt mai specifice detaliile, cu atât