Treceți la conținutul principal

Melancolia 1


Acest articol nu are legătură cu filmul scris şi regizat de Lars von Trier, poate doar prin coincidenţa subiectului şi a numelui,  ci mai degrabă cu diferenţa dintre depresie şi melancolie (dacă există şi cum şi cât ?) şi- ntr- un fel cu cartea  “In Praise of Melancholy and How It Enriches Our Capacity for Creativity” (imboldul inspiraţional) deci legătura ei cu creativitatea.

In Praise of Melancholy and How It Enriches Our Capacity for Creativity” are ca temă principală obsesia pentru fericire, ca subiect manipulat de mass-media, creându-se  astfel industria din spatele fericirii, eliminându-se orice emoţie inconfortabilă cu potenţial revitalizator.

Ce cred despre fericire şi despre ce fel de fericire am scris aici, aici şi aici.

Un alt subiect tratat a fost neacceptarea, toleranţa scăzută pentru emoţiile negative: tristeţe, melancolie.

Ce facem cu acestea ? Le ignorăm ? .. mai dificil. Le negăm ? De cele mai multe ori, crezând că astfel au dispărut…. până la următoarea apariţie.

Ce-ar fi să le transpunem într-un act creativ ? Unii afirmă posibilitatea acestui fapt.
Sunt şi eu de acord sau mai exact am fost mult timp dar nu este nice despre autobiografia proprie acest articol.

Crezi şi tu că accesul la întregul spectru al experienţei umane şi întreaga gamă psihoemotională  a vieţii noastre interioare permit experienţe semnificative ?

Asocierea dintre tulburările mentale şi creativitate a existat demult. Au fost documentate de autobiografiile  personalităţilor creative şi artistice.
De exemplu, Van Gogh scria  într-una din scrisorile sale în care-şi expunea angoasa  mentală că "Se simte că şi cum ar fi rămas legat de mâini şi de picioare în întuneric profund, 

Să revenim la diferenţa dintre depresie şi melancolie (prima parte).

Opinia care mi-a atras atenţia sună în felul următor:  Există o linie fină intre  melancolie şi ceea ce societatea numeşte depresie, este gradul de activitate.
Ambele forme sunt mai mult sau mai puţin despre tristeţe cronică, o anxietate generată de percepţia lumii înconjurătoare . Depresia provoacă apatie, melancolia permite percepţia realităţii anxiogene în moduri noi şi transformarea acesteia/ cel puţin încercarea.


Prima dată când s-a auzit şi scris despre  melacolie a fost odată cu temperamentele  enunţate de Hipocrate, adică foarte demult, în Grecia antică, temperamentul melancolic, fiind unul dintre cele 4 (sanguin, coleric, flegmatic. melancolic ). Melancolicul era considerat analtic, înţelept şi tăcut.  S-a crezut mult timp că temperamentul este baza pe care se formează personalitatea şi este înnăscut.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...