Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Te întrebi ce leg ă tur ă exist ă între blenduirea de c ă p ş uni-banane-ment ă , nori pufo ş i-ferestre ş i fericire (trecand peste neurobiochimia declan ş at ă )? Fericirea este o stare mental ă si emo ţ ional ă a bun ă st ă rii definit ă de emo ţ ii pozitive sau pl ă cute. Abord ă ri biologice, psihologice, din domeniul economiei, religioase ş i filosofice au stidiat-o încercând s-o defineasc ă ş i s ă identifice sursele sale ş i au reu ş it mai mult sau mai pu ţ in s ă ajung ă la acelea ş i concluzii. Foarte aproape de ceea ce consider eu c ă este fericirea se afl ă Christophe Andre care arat ă  (nu doar el, vezi mai jos) c ă fericirea este…. o „ ş tiin ţă “, fericirea se înva ţă . Dac ă în “ S ă fie flow secretul fericirii ?” M.C. a prezentat  concep ţ ia s ă despre fericire prin asociere cu “flow”, acum am prezentat (ilustrat) ce înseamn ă pentru mine fericirea. Eu încerc. Uneori reu ş esc identificând (si facand) “+”-ul  din jur ş

Să începem cu începutul. De fapt am început demult cu Umorul . Atunci să reîncepem cu un altfel de început, cu cel al definirilor deloc plictisitoare pentru că vorbim despre umor. Dex- ul ne-ar putea oferi câteva variante de a-l defini, însă el oricum ar rămâne destul de vag conceptual. Oricum cercetătorii prea mult nu au ce face cu definiţiile din Dex. Ei au nevoie de o definiţie conceptuală şi mai mult decât atât, operaţională. De-a lungul timpului (din antichitate) s-au încercat mai multe modalităţi de a defini umorul, ajungându-se în prezent la concluzia că este un concept multifaţetat şi complex. Cum ai defini umorul ? Deşi, în mod esenţial, umorul este perceput ca un tip de joc mental care implică o atitudine neserioasă a evenimentelor şi ideilor , R. Martin (despre care vorbeam în Umorul) afirmă că umorul îndeplineşte mai multe funcţii “serioase”, sociale, cognitive şi emoţionale. Te-ai putea întreba, cum au făcut-o şi el şi colaboratorii săi, şi eu (mai

Pe aleile Her ă str ă ului Am trecut pe lâng ă  o mam ă  care purta în bra ţ e o feti ţă  (am decis c ă  era feti ţă  dup ă  buclele blonde din p ă rul care aproape c ă -i atingea umerii, de ş i..) de 3-4 ani, dup ă  statur ă . Dialog mai mult decât scurt  ş i mai mult ( ş i poate mai semnificativ) nonverbal decât verbal între mam ă  (M)  ş i fat ă  (F): M: E cam cald, încruntat ă , dar ne întoarcem repede. F: E soare, parc ă  încercând s ă  justifice observa ţ ia mamei, încruntat ă  acum  ş i ea  ş i cu mâna peste cre ş tetul blond. În acest scurt timp de conversa ţ ie nu s-au privit reciproc. Ce-a fost apoi.... nu le-am mai avut  în aria de observ a ţ ie.  

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?

Atunci când oamenii aud despre umor sau se gandesc la umor ei cred de multe ori că acesta înseamnă a fi un actor de comedie sau.. un clovn, sau  a fi în mod natural carismatic sau extravertit. Eu sunt o introvertită mult mai mult decât o extravertită. Nu sunt cea mai amuzantă persoană dintr-o încăpere şi nici nu fac în mod constant glume. Te-ai putea întreba.. atunci de ce mă interesează acest subiect ? Aaa.. vreau să aflu cum aş putea să am umor dacă nu am... este ca un fel de exerciţiu de dezvoltare personală. Ar putea fi şi asta. Interesul meu pentru acest subiect a apărut în mod empiric de la nivelul observaţiei. Observaţia a ce ? Mai întâi a replicilor din desenele animate (Walt Disney, mai ales, desigur) şi din filme. Apoi din interacţiunile oamenilor din jurul meu, începând să mă intereseze deja şi efectele umorului asupra lor şi.... a mea. Şi a continuat prin lecturi . Prin urmare Voi scrie despre umor, simt al umorului într-un sens mai degrabă ştiinţi

“ Trecutul este un abis f ă r ă fund care înghite toate lucrurile pasagere; iar viitorul, un alt abis de nep ă truns; unul se scurge continuu în cel ă lalt; viitorul se descarc ă în trecut curgând prin prezent; noi suntem plasa ţ i între aceste dou ă abisuri ş i sim ţ im asta; c ă ci sim ţ im scurgerea viitorului în trecut; aceast ă situa ţ ie face prezentul s ă fie deasupra abisului.” Citirea acestei fraze a filozofului ş i teologului Pierre Nicole m-a tulburat ş i…. inspirat în a scrie despre “Acum”. “Acum” are leg ă tur ă cu "Atunci" . “Acum” este de fapt atunci ş i atunci este “Acum”. Când c ă l ă toresc nu iau c ă r ţ i cu min e pentru c ă nu citesc atunci. În acele momente exist ă doar ce este în afara mea. Tr ă iesc prezentul la modul absolut. Privesc în jur, admir, înregistrez senzorial ş i fotografic. Poate îmi ş i imaginez. Numai apoi procesez informa ţ iile (con ş tient, cred), reflectez ş i.... eventual editez fotograf

Sunt amator în fotografie demult.. s ă spunem de la 16 ani. Ş i mai de demult scriu. S ă spunem din clasa a treia.  De-atunci de când st ă team în curte sau pe treptele blocului cu amicii ş i scriam compuneri ş i a început s ă -mi plac ă , ş i mie ş i lor. Ş i mi-a pl ă cut mult ă vreme apoi. Ce anume?  Eu le spun simplu, gânduri sau gânduri despre emo ţ ii sau despre ce întâmpl ă ş i mi se întâmpl ă pentru c ă nu este vorba despre poezie, nici despre proz ă ş i nici despre alte specii asemenea, cum poate v-a ţ i putea gândi . Sau poate este despre o îmbinare minimal ă ş i neinten ţ ionat ă   a tuturor acestora în propor ţ ii inegale sau…. orice altceva. Mai de curând a început s ă m ă inspire fotografia în a scrie ş i invers. Astfel c ă în prezent fotografiile îmi sunt înso ţ ite uneori de câteva rânduri. Aceasta se va întâmpla ş i aici (de fapt, deja se întâmpl ă  ş i  deja s-a   întâmplat, vezi "Atunci" ). Mai mult, în cur