Treceți la conținutul principal

Umorul





Atunci când oamenii aud despre umor sau se gandesc la umor ei cred de multe ori că acesta înseamnă a fi un actor de comedie sau.. un clovn, sau  a fi în mod natural carismatic sau extravertit.
Eu sunt o introvertită mult mai mult decât o extravertită. Nu sunt cea mai amuzantă persoană dintr-o încăpere şi nici nu fac în mod constant glume.

Te-ai putea întreba.. atunci de ce mă interesează acest subiect ? Aaa.. vreau să aflu cum aş putea să am umor dacă nu am... este ca un fel de exerciţiu de dezvoltare personală.
Ar putea fi şi asta.

Interesul meu pentru acest subiect a apărut în mod empiric de la nivelul observaţiei. Observaţia a ce ? Mai întâi a replicilor din desenele animate (Walt Disney, mai ales, desigur) şi din filme. Apoi din interacţiunile oamenilor din jurul meu, începând să mă intereseze deja şi efectele umorului asupra lor şi.... a mea. Şi a continuat prin lecturi .

Prin urmare

Voi scrie despre umor, simt al umorului într-un sens mai degrabă ştiinţific, nu neapărat mai serios (în cazul în care nu te-ai gândit să-l iei vreodată  în serios),  poate doar prin efectele lui benefice şi…. mai puţin benefice.

Să iau umorul  în serios ? Asta a fost o glumă ? ai spune. Nu, nu a fost o glumă. Doar am spus că nu am “acel” sens al umorului.
Nu-i nimic, nu ai fi singura persoană.
Puţini cercetători au studiat (şi studiază) umorul. Se pare că nici ei nu prea l-au luat în serios, cum spunea Rod A. Martin în cartea sa “The Psychology of Humor: An Integrative Approach”.

Din ce cauză ?
În curând !

Un indiciu despre ce va urma: Imaginaţia a fost dată omului pentru a compensa ceea ce nu este, iar simţul umorului pentru a-l consola cu ceea ce este (Fr. Bacon).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...