Treceți la conținutul principal

Like!

Strategii neurale pentru reglarea  emoțională în funcție de individ și mituri despre neurofeedback

 Creierul, marea enigmă


Neurofeedback-ul, o tehnică ce oferă feedback în timp real asupra activității cerebrale pentru a ajuta indivizii să se autoregleze, este adesea înțeles greșit. 

Există numeroase mituri care îl înconjoară, inclusiv că este un instrument de control al minții, o soluție rapidă sau că este disponibil doar pentru afecțiuni severe. În realitate, neurofeedback-ul este un proces de antrenament fiind susținut de cercetări științifice și putând fi benefic pentru diferite vârste și afecțiuni.

Capacitatea de a regla emoțiile este crucială pentru

  • menținerea bunăstării mintale,

  • a sănătății fizice și

  • a funcționării sociale, în special în situații dificile, cum ar fi anxietatea gestionarea nedreptăților sau pierderea unei persoane dragi.


Deși există mai multe strategii de reglare a emoțiilor, doar puține studii le-au comparat direct deoarece majoritatea studiilor de până acum s-au concentrat pe o singură strategie, și anume reevaluarea. Acest lucru face dificilă separarea sistemelor neuronale implicate în reglarea emoțiilor în general de cele implicate în mod specific într-o anumită strategie.


Studiile neuroimagistice au arătat  că reglarea cu succes a emoțiilor angajează cortexul prefrontal care modulează activitatea în sistemele subcorticale implicate în generarea de emoții, inclusiv amigdala și insula. Înțelegerea modului de a spori activitatea în aceste regiuni prefrontale este esențială pentru elucidarea mecanismelor neuronale care stau la baza reglării emoțiilor și pentru dezvoltarea de intervenții pentru tulburările emoționale conform lui Yiwei și colab. (2025).


Neurofeedback-ul (NF) a apărut ca o tehnică promițătoare, dar controversată pentru îmbunătățirea reglării emoțiilor. NF oferă indivizilor feedback în timp real asupra activității lor neuronale, ghidându-i în învățarea controlului și modulării anumitor regiuni ale creierului.


Comparativ cu alte tehnici de modulare neuronală, cum ar fi stimularea transcraniană prin curent continuu (tDCS) și stimularea magnetică transcraniană (TMS), NF oferă mai multe avantaje, cum ar fi

  • o siguranță sporită,

  • mai puține efecte secundare și

  • un control mai precis asupra unor zone specifice ale creierului.


NF a fost aplicată cu succes pentru a antrena indivizii în modularea unor zone specifice ale creierului, rezultând funcții îmbunătățite precum percepția vizuală , controlul motor, memoria spațială  și reglarea emoțiilor . 

De exemplu, Hou et al. (2021) au demonstrat că opt sesiuni de antrenament NF prin spectroscopie funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS) care vizează cortexul parietal lateral au îmbunătățit semnificativ performanța memoriei spațiale. În mod similar, studiile NF privind reglarea emoțiilor s-au dovedit promițătoare prin direcționarea semnalelor neuronale din regiunile subcorticale generatoare de emoții sau din cortexul prefrontal de reglare a emoțiilor. 

Comparativ cu alte tehnici de modulare neuronală, cum ar fi stimularea transcraniană prin curent continuu (tDCS) și stimularea magnetică transcraniană (TMS), NF oferă mai multe avantaje, cum ar fi

  • o siguranță sporită,

  • mai puține efecte secundare și

  • un control mai precis asupra unor zone specifice ale creierului.


Poate ca vor urma emoții pozitive pentru criticii duri ai metodei NF

În ciuda deceniilor de practică experimentală și clinică, mecanismele neuropsihologice care stau la baza antrenamentului prin neurofeedback (NF) rămân obscure. NF este o formă unică de sarcină de învățare prin consolidare (RL), în timpul căreia participanților li se oferă feedback recompensator cu privire la schimbările dorite în tiparele neuronale. Cu toate acestea, considerațiile cheie privind RL - inclusiv alegerile din timpul practicii, erorile de predicție, problemele de atribuire a creditelor sau compromisul explorare-exploatare - au fost rareori luate în considerare în contextul NF.

Cu toate acestea, eficacitatea NF variază în funcție de individ, beneficiile fiind observate predominant la cei care își pot modula cu succes activitatea cerebrală.

O meta-analiză realizată de Haugg și colaboratorii (2020) a arătat că doar aproximativ jumătate dintre participanți au beneficiat de antrenamentul NF, evidențiind o provocare semnificativă în aplicarea sa pentru intervenții clinice. Această variabilitate subliniază importanța screening-ului indivizilor înainte de implementarea protocoalelor de antrenament NF pe termen lung pentru a asigura rezultate optime și a preveni utilizarea ineficientă a resurselor medicale.

Prin urmare rezultatele depind  mult și de individ. Atât reglarea emoțională cât și tehnicile neurale rămân controversate.

Antrenamentul cu neurofeedback s-a dovedit a influența comportamentul participanților sănătoși, precum și a ameliora simptomele clinice la populațiile de pacienți neurologici, psihosomatici și psihiatrici. Cu toate acestea, multe studii de neurofeedback cu RMN funcțional în timp real raportează diferențe interindividuale mari în ceea ce privește succesul învățării.

Concluzie

În ciuda deceniilor de practică experimentală și clinică, mecanismele neuropsihologice care stau la baza antrenamentului prin neurofeedback (NF) rămân obscure. 

NF este totusi,o formă unică de sarcină de învățare prin consolidare (RL), în timpul căreia participanților li se oferă feedback recompensator cu privire la schimbările dorite în tiparele neuronale. Cu toate acestea, considerațiile cheie privind RL - inclusiv alegerile din timpul practicii, erorile de predicție, problemele de atribuire a creditelor sau compromisul explorare-exploatare - au fost rareori luate în considerare în contextul NF.

Câteva mituri despre metoda neurofeedback

1.Neurofeedback-ul este o formă de control al minții:

Realitate: Neurofeedback-ul este biofeedback, nu control al minții. Implică învățarea autoreglării activității creierului prin feedback în timp real, nu prin manipulare externă.


2. Neurofeedback-ul este destinat doar tulburărilor neurologice severe:

Fapt: Deși poate fi benefic pentru afecțiuni precum ADHD, anxietate și PTSD, poate fi folosit și pentru a îmbunătăți performanța cognitivă, a reduce stresul și a spori reglarea emoțională la persoanele fără tulburări diagnosticate.

3. Neurofeedback-ul este o soluție rapidă.

Realitate: Neurofeedback-ul este un proces de antrenament care necesită timp, consecvență și planuri de tratament individualizate. Schimbările pe termen lung provin din practica repetată și consolidarea noilor căi neuronale.

4. Neurofeedback-ul este dureros sau inconfortabil:

Realitate: Neurofeedback-ul este o terapie neinvazivă și nedureroasă. Electrozii sunt plasați pe scalp pentru a monitoriza activitatea cerebrală, nu pentru a oferi senzații.

Prin urmare, sunt necesare progrese în găsirea unor modele și măsuri robuste ale învățării generale prin neurofeedback și în creșterea bazei de date a studiilor actuale pentru a permite investigarea altor factori care ar putea influența învățarea prin neurofeedback.


Rreferințe selective

1. The effect of strategies, goals and stimulus material on the neural mechanisms of emotion regulation: A meta-analysis of fMRI studies

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S014976341630375X?via%3Dihub


2. Neuroimaging cognitive reappraisal in clinical populations to define neural targets for enhancing emotion regulation. A systematic review

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053811916302270?via%3Dihub


3. Neurofeedback through the lens of reinforcement learning

https://www.cell.com/trends/neurosciences/abstract/S0166-2236(22)00059-5?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS0166223622000595%3Fshowall%3Dtrue


4. Neurofeedback: A Comprehensive Review on System Design, Methodology and Clinical Applications

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4892319/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...