Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Textul acesta este departe de a fi unul autobiografic exclusiv deci nu este doar despre mine, ci despre  ș i pentru cei care s-ar proiecta aici. Am s ă încerc s ă -mi rezum anul..grea încercare, șt iu. Am fotografiat (aproape) tot ce am g ă sit ș i am c ă utat..sau nu am c ă utat (mai pu ț in). Spontaneitatea este ceva firesc, admirabil ș i benefic, dar care personal mi se intampl ă rar. Astfel, am încercat s ă opresc infinitezimal timpul în loc. Bineîn ț eles c ă timpul ș i-a p ă strat identitatea intact ă , aceea de iluzie.  Deci nu mi-a ie ș it ce-mi propusesem cu timpul decât la un nivel iluzoriu, chiar infinitezimal ă fiind oprirea, dar voi continua.... s ă fotografiez.Voi l ă sa libertate timpului s ă continue s ă fac ă ce ș tie mai bine, adic ă s ă treac ă .  Am încercat s ă deprind a juca mai bine jocurile sociale , dar teatrul m-a surprins în postura de actor mai pu ț in talentat. S ă mai exersez sau.... eu ș tiu ?  Am continuat ș i con

Cea mai frumoas ă  perioad ă  a anului? Am v ă zut oameni alergând ca pe câmpurile de lupt ă spre casele de marcat ale hypermarket-urilor. Ca ş i cum  de asta ar depinde via ţ a lor, poate doar via ţ a lor social ă , dar nici m ă car. Unii priveau fascina ţ i în gr ă mezile cu bomboane, pr ă jituri, dulciuri ş i b ă uturi. Cu ş i mai mare fascina ţ ie umpleau pungile, parc ă înfrigura ţ i s ă   reg ă seasc ă timpul pierdut pentru a cump ă ra si a recupera totul . Recunosc c ă am intrat ş i eu numai pu ţ in în jocul acesta bezmetic de-a goana, dar din cu totul alte motive sau cel pu ţ in asta cred. Oricum ar fi, m-am oprit la timp.... ca s ă scriu aceste rânduri. Dac ă ar fi s ă cred într-o campanie de s ă rb ă tori, ar fi una care ar suna chiar a ş a: “Cump ă r ă ” ce pre ţ ui e şti   ş i d ă ruie şte  acelea ş i “lucruri”! Tot despre Mo ş  Cr ă ciun am scris  ş i   aici   (mi-am p ă strat aproximativ acelea ş i opinii)  ş i  aici . Cum îl mai v

Define ş te zborul  ş i implica ţ iile lui cum vrei . Nu sunt un om al spectacolului, nici al grandorii, dar acest Spectacol m-a acaparat pe loc.  S ă ș tii c ă ceea ce vezi mai jos este doar o parte din Spectacol. Cealalt ă parte mi s-a derulat în orbire absolut ă  în fa ț a ochilor. M-am sim ț it chiar cam.... nepermis de indiscret ă prin asistarea ș i o bservarea ritmului lor intern, ornitologic.  Da, eu, indiscret ă . Chiar acum sunt martor a unei alte p ă r ț i . Tu ce faci atunci când vrei s ă - ț i eliberezi mintea de rutin ă ?

Cercetarea ştiinţifică a dezvăluit cum emoţiile pozitive precum fericirea sunt.. pozitive, au efecte benefice. Este cumva la modă să fii fericit/ă sau să- ţi doreşti să devii fericit/ă. "Vânezi" şi tu fericirea ? A devenit un subiect atât de popular,  generând o industrie de speakeri motivaţionali, psihoterapeuţi şi întreprinderi de cercetare (mai multe, în referinţe) ! S-au scris cărţi cu reţete despre cum să înveţi fericirea, de multe ori fără a te informa că   nu este suficientă voinţa, motivaţia, fiind implicaţi şi alţi factori, ca de exemplu, cei genetici. În orice caz, să presupunem că eşti una dintre persoanele fericite, cu potenţial pentru fericire. Cât de fericit/ă îţi este benefic să fii ?  Când a fi prea fericit te poate face .. nefericit/ă ?  Este posibil aşa ceva ? Există o latură întunecată a fericirii ? Asta s-au întrebat şi cercetătorii care au studiat acest aspect al fericirii. Poate fericirea să ducă la rezultate negative a

Aud nu   ş tiu din ce parte întrebarea “Ce mai face doamna mea frumoas ă   ?”. S ă   m ă   orientez . M ă   g ă sesc dintr- odat ă   într-o situa ţ ie rar ă , mai ales c ă   nu mi se prea întâmpl ă   s ă   mi se strige astfel de întreb ă ri. De fapt,  nu mi se  întâmpl ă  chiar  deloc. Ca oric ă rui om aflat brusc într-o situa ţ ie neobi ş nuit ă , totu ş i cu o aur ă  de familiaritate dar prea vag ă , în minte-mi r ă sare-ntrebarea:  “Cu mine vorbe ş te ?”  Privesc în jur. Nimeni suficient de apropiat ca s ă   mai aud ă   întrebarea, cu excep ţ ia persoanei care a adresat-o, fire ş te   ş i se apropie.  Deci cu mine vorbe ş te. Parc ă -mi sun ă   familiar ă vocea si întrebarea. Cândva am mai auzit-o, dar înc ă   nu   ş tiu când. Apropierea persoanei care mai adaug ă   o întrebare la care r ă spunde tot ea, eu t ă când încontinuu, deslu ş e ş te misterul. - V ă  mai aduce ţ i aminte de mine ? V-am vândut ghiocei   ş i lalele.  

Ş ti ţ i întâlnirile acelea în locuri obi ş nuite cu oameni neobi ş nui ţ i sau poate obi ş nui ţ i pentru acele locuri obi ş nuite , dar nu chiar atât de obi ş nuite ? C a s ă nu cresc gradul de (aparent ) nonsens ş i în acela ş i timp f ă r ă s ă elucidez întru totul misterul am s ă esen ţ ializez/sintetizez în cele ce urmeaz ă . Despre “a tr ă i clip ă , aici-acum” atunci când momentele ş i replicile se impregneaz ă -n creier ş i-n sim ţ uri, fragmente: -          De ce nu râde ţ i ? Râde ţ i, oameni buni ! Doar a ş a via ţa este mai frumoas ă, altfel..! (....) -          De ce nu r ă spunzi ? -          M ă gândeam la ceva. -          Aaa, toat ă lumea se gânde ş te la ceva.. (....) -          Ş tiu c ă sunt un circar, dar nu pot s ă fiu altfel ! -          De ce nu mergi la tv ? -          N-au ei bani pentru mine.. (....) -          S ă -mi aduce ţ i c ă r ţ i, dar nu din cele pe care le-am citit. Mai bine m ă suna

Insight-uri ale unui psiholog Dincolo de maiestuozitatea   evenimentului de anvergur ă mondial ă cu ramifica ţ ii organizatorice multiple, am descoperit dedesubturile, ceea ce nu se cunoa ş te de obicei, ceea ce nu este evident ş i nu str ă luce ş te, dar prin care se str ă luce ş te. Ca o pu ţ in cunosc ă toare a celor de mai sus, dar o curioas ă si o consumatoare a unei astfel de muzici mai mult din fascina ţ ia pentru .. ceea ce se aude, cu care rezonez personal, decât pentru povestea inspira ţ ional ă , m-am bucurat de data aceasta s ă trec pu ţ in dincolo de aceast ă fascina ţ ie personal ă vag ă . Am ascultat interviuri despre  compara ţ ia intercultural ă a modului cum se inerpreteaza ş i compune , a rela ţ iei dirijor- orchestra, fragmente din biografiile acestora etc. ş i am v ă zut “the making of” . De la clasic la “neconven ţ ional” sau mai degrab ă o îmbinare a clasicului “neconven ţ ionalul” , de ex.: Am ajuns la concluzia c ă pr