Treceți la conținutul principal

Când prea mult chiar este prea mult ? Emoţiile pozitive şi intensitatea lor


Cercetarea ştiinţifică a dezvăluit cum emoţiile pozitive precum fericirea sunt.. pozitive, au efecte benefice. Este cumva la modă să fii fericit/ă sau să- ţi doreşti să devii fericit/ă.

"Vânezi" şi tu fericirea ?

A devenit un subiect atât de popular,  generând o industrie de speakeri motivaţionali, psihoterapeuţi şi întreprinderi de cercetare (mai multe, în referinţe) !

S-au scris cărţi cu reţete despre cum să înveţi fericirea, de multe ori fără a te informa că nu este suficientă voinţa, motivaţia, fiind implicaţi şi alţi factori, ca de exemplu, cei genetici.

În orice caz, să presupunem că eşti una dintre persoanele fericite, cu potenţial pentru fericire.
Cât de fericit/ă îţi este benefic să fii ? 
Când a fi prea fericit te poate face .. nefericit/ă ? 
Este posibil aşa ceva ?
Există o latură întunecată a fericirii ?

Asta s-au întrebat şi cercetătorii care au studiat acest aspect al fericirii.
Poate fericirea să ducă la rezultate negative atunci când este experimentată
prea intens ?
În sprijinirea acestei posibilităţi au existat cercetări care au argumentat că niveluri excesive ale oricărei stări mentale sau experienţe,  inclusiv fericirea, pot fi nedorite şi nesănătoase.

Fericire patologică

Fericirea este sănătoasă şi adaptivă până la un punct, dar, ca-n orice, necesită echilibru. Contrastul emoţiilor negative este vital pentru menţinerea stabilităţii interne.
În cantităţi maniacale, adică excesive ca intensitate, fericirea este legată de creşterea comportamentelor de asumare a riscurilor, cum ar fi jocurile de noroc, consumul de substanţe etc.

Cercetări mai noi, contra- intuitive cu aşteptarea generală, sugerează că fericirea nu are întotdeauna efecte adaptative. De exemplu, cercetătorii au abordat această nouă perspectiva într-o meta-analiză care se axează pe faţetele potenţial dezadaptative ale fericirii cu următoarele concluzii:

·        fericirea ar putea fi dezadaptivă în contexte nepotrivite, de exemplu, un mediu nesigur, când ar fi mai funcționale emoții cum ar fi frica sau furia.
·        urmărind fericirea ca pe un scop în sine, în mod paradoxal, duce la o diminuare generală a fericirii.
·        anumite "tipuri" de fericire pot fi inadecvate contextual din punctul de vedere al valorilor culturale ale societății.

Mai multe, in referinţe:

Postări populare de pe acest blog

Retrospectiva unui an mixt

  Nu obișnuiesc să mă gândesc la trecut prea des, nu prea ruminez, în termeni psihologici cu excepția momentelor când amintirile vin la mine, nu intruziv cum se întâmplă în patologii. Acum a fost unul din acele momente influențată și de evenimentele din exterior mai mult decât alte dăți, recunosc. Am să încep cu un clișeu prin a spune că acest an a fost un an cu de toate: cu dezamăgiri și cu revelații despre unele adevăruri mai mult individual pentru că adevărul nu interesează masele, colectivul.. Cu o perspectivă asupra lucrurilor ce pot părea cel puțin tragice m -am desprins din contexte, de oameni cu care nu mă mai asemănam din considerente subiective, desigur. .,N-am rămas „agățată” de grup(cum nu s-a întâmplat niciodată, dealtfel) sperând beneficii cel puțin emoționale, ca alți cunoscuți. Documentarul realizat de Recorder care a inflamat societatea, dar a și informat-o în privința corupției de statut și nu doar în multe domenii mi-a confirmat ceea ce știam demu...

Dizabilități motorii în SM

  Scleroza multiplă este o afecțiune neuroinflamatorie a SNC asociată cu pierderi neuroaxonale ireversibile semnificative, ducând la dizabilitate permanentă. Prin urmare, există o nevoie urgentă de markeri in vivo ai pierderii axonale pentru utilizare în monitorizarea pacienților sau ca puncte finale pentru studiile clinice cu agenți neuroprotectori. Ce sunt "markerii in vivo"? Markerii in vivo sunt indicatori biologici sau semnale măsurabile (cum ar fi proteinele, genele sau semnalele imagistice) care dezvăluie procese normale sau anormale, stări de boală, răspunsuri la tratament sau activități celulare în cadrul unui organism viu, permițând monitorizarea neinvazivă a stării de sănătate, a progresiei bolii (cancer, inflamație) sau a efectelor medicamentelor în timp, utilizând tehnici de la analize de sânge (biomarkeri precum MPO) la imagistică avansată (PET, RMN) și raportori genetici. Probleme de mișcare în scleroza multipl ă SM poate cauza probleme de mișcare, echilibru și...

Mitologia vindecătorului suferind

  Inspiratia pentru acest articol  a fost cartea " Vindecătorul rănit :  Povești de viață, mit și realitate" de  Rhona M. Fear  ,  o carte structurată pe bazele unei cercetări calitative a autoarei căreia nu-i  voi face o recenzie.  Am decis să caut personal despre acest subiect și rezultatele se află în acest articol  care  î mi confirm ă  opinia despre acest subiect. Mitul vindecătorului rănit, popularizat de Carl Jung , provine din mitul grecesc al lui Chiron , un centaur nemuritor care, în ciuda faptului că a fost otrăvit de o rană incurabilă, și-a folosit imensele cunoștințe despre medicină și suferință pentru a deveni un vindecător legendar pentru alțîi, întruchipând ideea că durerea personală poate deveni o sursă de empatie profundă și putere vindecătoare pentru cei care au suferit. Acest arhetip descrie indivizi cum ar fi medici, terapeuți sau mentori ale căror răni profunde, traume sau boli...