Treceți la conținutul principal

Like!

Întâlnirea



Aud nu ştiu din ce parte întrebarea “Ce mai face doamna mea frumoasă ?”.
Să mă orientez .
Mă găsesc dintr- odată  într-o situaţie rară, mai ales că nu mi se prea întâmplă să mi se strige astfel de întrebări. De fapt, nu mi se întâmplă chiar deloc.
Ca oricărui om aflat brusc într-o situaţie neobişnuită, totuşi cu o aură de familiaritate dar prea vagă, în minte-mi răsare-ntrebarea: 
“Cu mine vorbeşte ?” 

Privesc în jur. Nimeni suficient de apropiat ca să mai audă întrebarea, cu excepţia persoanei care a adresat-o, fireşte şi se apropie. 
Deci cu mine vorbeşte. Parcă-mi sună familiară vocea si întrebarea. Cândva am mai auzit-o, dar încă nu ştiu când.

Apropierea persoanei care mai adaugă o întrebare la care răspunde tot ea, eu tăcând încontinuu, desluşeşte misterul.




- Vă mai aduceţi aminte de mine ? V-am vândut ghiocei şi lalele. 
- Aa, da, raspund cu satisfacţia clarificării totale.
- Acum nu mă mai ocup cu flori, ci cu plante decorative.
(....)

Pesemne că acesta este motivul pentru care nu am mai întâlnit-o anul acesta, cu oarecare părere de rău.

Da, da, da. Acum sigur că-mi amintesc (şi nu  doar pentru că mi s-a divulgat până la capăt situaţia) de vânzătoarea de flori.
Aceea a fost o întâmplare la fel de stranie şi încărcată afectiv ca acum, din februarie 2016.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.