Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Voi aborda aici fenomenul căderii fizice, nu metaforice. Există și căderea metaforică grandioasă. Se spune că dacă ajungi foarte sus cu atât vei resimți mai puternic căderea. Dar să nu mă abat de la subiect. S-a întâmplat să cazi, ca-n imaginea futuristă  de mai sus. A fost mai mult sau mai puțin previzibilă. Dacă ai osteoartrită sau vreo afecțiune care-ți afectează mersul, sau ambele, este posibil să ai un istoric al căderilor fizice. Totuși, o cădere rămâne imprevizibilă oricât cineva s-ar aștepta în orice moment să cadă. Asta sună îngrozitor, știu, dar unele persoane s-au adaptat la asta. Ar putea există tratamente pentru prevenția lor. După ce căderea are loc întrebarea și preocuparea prima este mă mai ridic sau nu? Presupunând că da, instantaneu gândurile se orientează către consecințele care se vor resimți major mai târziu. Poate apărea comportamentul de evitare prin limitarea activității fizice și o frică în viitor. Despre cercetarea în domeniul comportamentuli căderilor va

  Despre emoții s-au scris multe de-a lungul timpului. Atât de multe încât te-ai putea întreba ce s-ar mai putea descoperi despre emoții. Ei bine, articole noi se tot publică inspirate din altele destul de vechi. Și eu am fost inspirată în scrierea acestui articol în primul rând de unul publicat de A.P.A. în 2023, dar documenat din resurse nu tocmai noi, dar despre un subiect mai puțin ceretat.. Revin la întrebarea ce s-ar mai putea descoperi despre emoții? Pot oamenii să comunice emoții distincte prin atingere? Studii anterioare din Statele Unite au indicat că anumite emoții ar putea fi percepute peste nivelul șansă atunci când un codificator transmite emoții atingând brațul unui decodor. Cu toate acestea, percepția emoțiilor prin atingere nu a fost investigată în Japonia, unde este neobișnuit să se folosească atingerea că metodă de comunicare zilnică. Prin urmare,în sudiul open-acces "C ross-Cultural Similarity and Cultural Specificity in the Emotion Perception From Touch"

  Cum ar fi să te comporţi cu tine la fel cum te-ai comporta cu cel (cea) mai bun(ă) prieten(ă)? Cum ar fi să te comporţi cu tine cum ai dori ca altcineva să o facă? Cum ar fi să nu te mai agresezi emoţional atunci cand ceva nu-ţi iese? Minunat, desigur.Dar cum? Nu vei şti să iubeşti şi nu vei fi iubit(ă) până când nu te vei iubi/respectă pe tine însuţi, spune o vorbă. Hmm.... Cum adică? Desigur că nu mă refer la acea iubire de sine a unei persoane narcisice, deşi în acel caz conceptul de “ iubire ” faţă de sine este discutabil. A tunci la ce m ă  refer? La  compasiunea   de sine,  desigur. Ce este compasiunea? Compasiunea a fost definită şi luată în considerare de la începuturile umanităţii.  În general, compasiunea implică  sensibilitate la experien ț a suferin ț ei  împreună  cu o dorin ț ă de a atenua această suferin ț ă . Aceasta înseamnă  a  fi deschis  fa ț ă de durerea celorlal ț i,  fără a evita  contactul cu ea. Compasiunea implică, de asemenea, o  în ț elegere a stării umane

  Expunerea la natură a fost lasociată în mod constant cu o serie de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea funcției cognitive, sănătatea mintală și activitatea fizică. Aceste efecte sunt sporite și mai mult atunci când sunt combinate cu expunerea la lumina zilei.  S-a descoperit că soluțiile bazate pe natură, cum ar fi parcurile și spațiile verzi, reduc stresul, îmbunătățesc calitatea aerului și cresc activitatea fizică, având astfel un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării cetățenilor.  Limitarile studiului Limitările studiului includ  lipsa de studii randomizate controlate, un număr mic de studii care îndeplinesc criteriile de includere,  rezultate neconcludente pentru pacienții cu tulburare psihosomatică,  necesitatea mai multor studii în categoria bolii psihosomatice și  apelul pentru cercetări suplimentare privind efectul naturii asupra sănătății mintale, cu accent pe standardizarea tipului de intervenție în cadrul fiecărei discipline medicale. Bibliografie: ht