Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Captarea bogăției și complexității mâinii umane a fost o ambiție a multor domenii ale Stiințelor umane, inclusiv medicină, literatură, religie, filozofie și arte Stiința și ingineria au încercat să egaleze senzorialul și funcțiile motorii ale mâinii umane. Un astfel de interes larg vine din funcțiile importante pe care mâna le îndeplinește, care includ  funcții motorii (prinderea, ținerea, împingerea, tragerea, lovirea, manipulare etc.), funcții senzoriale (explorarea atât activă, cât și pasivă a texturii suprafeței, umiditatea și temperatura, precum și senzația de vibrație, presiune, forță etc.) și funcții sociale (mângâiere, amenințare, strângere de mână, arătare, salut, joc și alte   gesturi, atât voluntar cât și involuntar). În ciuda acestei fascinații pentru mâini, ele încă scapă deplin înțelegere. Acesta este unul dintre motivele pentru care mâinile artificiale rămân una dintre cele mai grele provocări în robotică. Reproducerea acestui nivel de sensibilitate într-o mână rob

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației generale. Meta-analize recente au indicat că prevalența depresiei și a anxietății la persoanele cu SM este de 30,5 și, respectiv, 22,1 %. Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului. Coping - SM Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce sau minimiza stresul în anumite situații . Există diverse strategii de coping la stres, iar literatura de specialitat

  Majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta. -2, -6,-10 grade celsius , nopți lungi și zile prea scurte. Te întrebi cum poți supraviețui pozitiv și cât va mai dura iarna asta diabolică? Dar în Norvegia cum crezi că este viața? În calitate de psiholog al sănătății, scopul lui Kari Leibowitz a fost să înțeleagă modurile în care cetățenii din Tromsø au făcut față lungii „nopți polare” . În multe țări, se crede că zilele scurte de iarnă provoacă letargie și dispoziție scăzută, ducând la „tulburări afective sezoniere” (SAD). Uneori se presupune că aceasta are o bază pur biologică – nivelurile de neurotransmițători care reglează starea de spirit, cum ar fi serotonina, sunt în general mai scăzute iarna decât vara. Un studiu a sugerat că persoanele cu personalități mai nevrotice (nevrotism mai crescut) sunt deosebit de susceptibile la dispozițiile scăzute iarnă. SAD este adesea tratata  

  Eu învăț mai ușor dacă ascult informația. Eu, dacă o văd frumos colorată în pagină. Astfel, învăț pagini întregi într- o clipă. Cititorule,cred că ești familiarizat cu conceptul de “stil de învățare”. Sunt real sau sunt mituri aceste “stiluri de învățare” ? Chiar așa să fie sau avem încă un mit în domeniul social? În ultimul secol, conceptul de stiluri de învățare s-a răspândit în întreaga instituție de învățământ și cultură populară. Acest concept afirmă că fiecare are un stil de învățare prin care învață cel mai bine și că materialul prezentat în stilul preferat va fi învățat mai eficient decât materialul prezentat într-un stil mai puțîn compatibil. Denumite și „modalități de învățare”, „ preferințe de învățare”, „ stiluri de gândire”, „stiluri de minte” și „ stiluri cognitive”. Stilurile de învățare au crescut exponențial în popularitate începând cu anii 1980. Un studiu a constatat că peste 90% dintre profesori au crezut în ideea stilului de învățare, iar