Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Cum era atunci când erai copil? Îți place să-ți amintești sau poate nu (nu m ă  refer la c â t de exact i ş i poate aminti cineva copil ă ria)? Poate mai eşti încă un copil şi nimeni nu te crede, poate chiar nici tu?  Cum convieţuieşti cu ceea ce ai fost cândva? Mai aveţi acces unul la altul, tu, adultul la omul mic.... și viceversa?  Vă înţelegeţi bine sau chiar vă amestecaţi? Sper că nu te-au obosit aceste întrebări, iar dacă nu, poate găseşti vreun sens în a găsi r ă suns.  Copilul care am fost este un fel de alter-ego al meu din momentul prezent. Mi-este clar că fără a fi ce și cum am fost nu aș mai fi fost, ce truism! Dar nu o să scriu acum despre mine și nici despre copilăria mea, nu un monolog. Este (și) despre tine acest articol. Acest articol analizează cercetările asupra credin ț elor copiilor  ș i adul ț ilor despre " fantezie ”  ș i despre tendin ț a copiilor de a se implica în ceea ce se consideră a fi " gândirea magică ". De-a lungul

Ce este altruismul? (da, despre asta este acest articol) Tu ai auzit despre altruism? Cum crezi sau ai observat că se comportă o persoană altruistă şi când?  Cam multe întrebări? Să vedem încercările de a răspunde acestor întrebări.... de-a dreptul existenţiale (la cea despre tine doar tu vei putea răspunde, desigur)! O definire generală a altruismului sugerează că altruismul se referă la un motiv pentru comportamentul de a oferi ajutor care are în primul rând scopul de a aduce beneficii altei persoane, vizând puțin sau deloc interesul propriu al celui care oferă ajutorul. Deci altruismul înseamnă a fi preocupat, a avea grijă de bunăstarea celuilalt fără aşteptarea recunoştinţei sau a vreunei compensaţii sau gratificaţii? Să fie chiar ca-n definirea generală de mai sus sau există nuanţări ale conceptului de altruism? De fapt, lucrurile sunt complexe. Să vedem ce arată studiile. Una dintre cele mai recente abordări privind altruismul consideră că cel mai ad

Trăim într-un amalgam informaţional, o avalanşă a nout ă ţ ilor, extremelor, a excepţionalului , cu sens pozitiv sau negativ. Excepţionalitatea promovată de exemplu, de mass-media este noua normalitate (orice o mai fi însemnând normalitate, da). A nu fi excepţional înseamnă a fi comun . A fi comun înseamnă a nu fi special, cel mai bun, chiar mediocru (o etichetă teribilă în cultura contemporană). Există cursuri şi ateliere de “dezvoltare personală” care asumă că te învaţă să fii cu fiecare moment mai aproape de Cea Mai Bună Variantă a Ta , să fii excepţional, dar numai după ce ţi-ai recunoscut tot ce tu şi poate şi ceilalţi cred că…. nu funcţionează la tine.. şi trebuie să schimbi pentru a îndeplini aşteptări .  Mai ştii ale cui sunt aşteptările aşteptate? Ajungi să crezi că trebuie neapărat să schimbi ceea ce eşti (nu să accepţi) ca să fii.. acceptat. Mai jos se află varianta mea a sensului cuvântului excepţional , unul dintre sensuri, desigur.