Treceți la conținutul principal

Postări

Like!

Căldura, creierul și sportul

  Schimbările climatice și urbanizarea rapidă au dus la creșterea temperaturilor globale.Nmiic nou pentru nimeni, probabil  Expunerea excesivă la căldură constituie o problemă majoră pentru țările subtropicale și tropicale, unde muncitorii și sportivii care lucrează fizic sunt susceptibili la stres termic deoarece efortul fizic intens exacerbează  căldura. Sportul și căldura În plus, impactul dăunător al stresului termic asupra performanței sportive și a sănătății a fost subliniat în evenimente sportive majore, cum ar fi Campionatele Mondiale de Atletism din 2015 ale Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism (IAAF)3 și Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021. este esențial să înțelegem impactul fiziologic al stresului termic asupra corpului uman pentru a formula strategii eficiente de gestionare a căldurii. Creierul și căldura Până în prezent, dovezile privind oboseala în timpul hipertermiei au fost indirecte, iar modificările care împiedică funcția neuronală optimă

Nimic nu e întâmplător

  Aceasta va fi o  recenzie atipic ă   (totuși, cu greu aș numi-o recenzie) prin ilustrare de pagini de carte considerate semnificative. O femeie merge la o întâlnire oarbă cu același bărbat de două ori, la distanță de ani, în 2 regiuni diferite.  Carieră unui cântăreț își schimbă direcția atunci când întră într-o audiție greșită.  Un soț îi dă soției sale un cadou neașteptat după ce ea visează în mod repetat la același lucru ....  Carl Jung a fost cel care a inventat termenul „sincronicitate” pentru acele coincidențe ciudate, când evenimentele par să conspire pentru a ne spune ceva, pentru a ne învăța ceva nou, pentru a ne schimba viața. Suntem personaje dintr-o poveste grandioasă și misterioasă? Cum identificăm aceste coincidențe ca fiind ceva special? Cum le recunoaștem semnificația și le folosim ca puncte de cotitură spre o poveste de viață mai semnificativă?  În „Nu există accidente”, psihoterapeutul jungian Robert H. Hopcke explorează natura conștiinței umane și rolul sincronicit

Vară și apă

  Vara este un extaz tmporar în labirintul timpului. Un climax al simțurilor atunci când totul pare că se usucă. Dar, ca multe altele, trece, este gândul care liniștește o ființă mai degrabă pluvială decât solară. Dar acum, când când curge cerul cu norii lui translucizi intrezaresti întrebări demult neadresate sau poate niciodată. Nu aștept răspuns decât la una. De fiecare dată când plouă mă gândesc „oare ce curge de sus odată cu apa? Care este misterul cerului și al norilor și ce se află acolo sus unde privirea mea se urcă adesea. Mi se va dezvălui și mie sau doar inițiaților celești? Adică?!, se intreabă o parte de creier din mintea din mintea mea. Oh, metamintea? Fără elucubrații din acestea, acum. Altădată.. Misterul? Este o fantasmagorie a minții și o fascinație universală. Doar eu și fiecare putem să-l construim și-l susținem doar atât cât nu ne înfricoșează incertitudinea.

Cercetarea creierului și diagnosticul tulburărilor mintale

  În a 75-a aniversare, NIMH  ( Institutul Național pentru Tulburările Mintale)  atrage atenția asupra r evoluției în studiul tulburărilor mintale. În anii ‘90 s-a proclamat decada creierului îndemnând Institutele Naționale de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) și altele să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile cercetării asupra creierului. De-a lungul anilor, înțelegerea asupra creierului a crescut dramatic. Totuși, mai avem de învățat. Nevoia de a continua studiul creierului este necesară. M ilioane de americani sunt afectați în fiecare an de tulburări ale creierului. În prezent, exist ă o speranță pentru că o nouă eră a descoperirilor se deschide în cercetarea creierului. Totuși, în ciuda exploziei de noi tehnici și instrumente pentru studierea creierului, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), mulți cercetători în domeniul sănătății mintale erau din ce în ce mai frustrați de faptul că domeniul lor nu pr

Albastru

Am „testat” conexiunile potențiale între spațiul albastru,  starea de spirit de petrecere a timpului liber și  sentimentele de bunăstare proclamate de cercetări. Mi-a crescut calitatea vieții percepută subiectiv? Nu știu, nu am măsurat-o cu chestionarul pentru calitata vieții, dar am fotografiat, am respirat aer sărat și.. am fost la piscină unde am făcut exact ce ar face o persoană analitică: am analizat și contemplat spațiul și marea din depărtare În secolul 21, cercetările s-au concentrat din ce în ce mai mult asupra beneficiilor legate de bunăstare ale spațiilor albastre. Spațiul albastru este adesea asociat cu coasta, dar include și medii cum ar fi malurile lacurilor și râurile. Cercetătorii au asociat emoțiile pozitive (asociate cu bunăstarea), cum ar fi un sentiment de calm, împrospătare și bucurie, cu expunerea la spațiile albastre. Spaţiile albastre au fost identificate că fiind deosebit de eficiente în acest sens.

Reglarea dispoziției în tulburarea bipolară

Ți s-a întâmplat să ai shimbări  schimbări de dispoziție neașteptate și să te simți trist (ă) după care, la scurt timp, chiar secunde, să simți contrariul? Desigur că nu ai tulburare bipolară, poate doar o tendință. Spre deosebire de simplele schimbări de dispoziție, fiecare episod extrem de tulburare bipolară poate dura câteva săptămâni (sau chiar mai mult). Pe scurt, p ersoanele cu tulburare bipolară au episoade de: parcurgrti textul de mai jos și referințele. depresie –dispoziție foarte scăzută și letargie sau manie – dispoziție foarte crescută  și hiperactivitate, manie Simptomele tulburării bipolare depind de starea de spirit pe carepersoan ă  o experiementeaz ă . Pentru mai multe detalii, parcurgeți textul de mai jos și referințele. Instabilitatea dispoziției devine o caracteristică importantă în tulburările psihiatrice, inclusiv tulburările de dispoziție, tulburările psihotice și tulburările de personalitate. Este caracterizată ca o tendință de a experimenta oscilații frecvente

Fotografia și memoria

  Pe tine ce motivaţii te conduc înainte de a apăsa butonul declanşator al unei camere foto? (se admite și smartphone/iPhone-ul în epoca actuală deși totuși..) Îți dorești să-ți amintești cu lux de amănunte momentul din obiectiv? Îți dorești să știi în vremuri imemoriale că ai fost și tu acolo? Crezi că imaginile fotografiate evocă fidel  experiența  ta. Nu cumva experiența ta se simte și se poartă mai pe dedesubt, prin profunzimi mai mult?  Sau poate că îți dorești să transformi în artă prin manipulări și imaginaţie ceea ce realitatea n-a putut fi? Nu continui cu şirul întrebărilor la care nici eu nu am un răspuns clar. Exceptând fotografiile profesioniştilor, majoritatea fotografiilor sunt aruncate. Numai în 2014, 1,8 miliarde de fotografii au fost încărcate pe Internet în fiecare zi.. ceea ce înseamnă că în acel an au fost încărcate 617 de miliarde de fotografii. De ce facem și încărcăm atât de multe fotografii?  Probabil că există un motiv în legătură cu dorința de a lăsa o impresi