Vara este un extaz tmporar în labirintul timpului. Un climax al simțurilor atunci când totul pare că se usucă. Dar, ca multe altele, trece, este gândul care liniștește o ființă mai degrabă pluvială decât solară.
Dar acum, când când curge cerul cu norii lui translucizi intrezaresti întrebări demult neadresate sau poate niciodată.
Nu aștept răspuns decât la una.
De fiecare dată când plouă mă gândesc „oare ce curge de sus odată cu apa? Care este misterul cerului și al norilor și ce se află acolo sus unde privirea mea se urcă adesea. Mi se va dezvălui și mie sau doar inițiaților celești? Adică?!, se intreabă o parte de creier din mintea din mintea mea. Oh, metamintea? Fără elucubrații din acestea, acum. Altădată..
Misterul? Este o fantasmagorie a minții și o fascinație universală. Doar eu și fiecare putem să-l construim și-l susținem doar atât cât nu ne înfricoșează incertitudinea.