Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Am călătorit mai mult mental decât fizic prin vârtejul timpilor. M-am agăţat de prezent ca să nu mă lase să alunec prea adânc şi pentru prea mult timp în trecut, nici măcar cel apropiat. Să îmi fie siguranţă dacă am să cad pe-acolo printr-o baltă sau dacă voi fi trasa ca-n filmele cu fantome. Sau daca o să mă orbească şi ademenească vreun far luminiscent, vreo himeră prin trecut. În călătoria asta de, un într-un singur moment, persoană. M-am desprins, nu fără  părere de rău  şi am mers mai departe. Am cântărit lumina în toate fazele ei  şi sensurile ei. Am numărat-o în lumeni, i-am simţit consistenţa şi mi-am trecut-o prin celulele pielii. În general, ne-am înţeles bine.  M-am reimprietenit cu umbra.  Cred cam luat cu mine exact cât am avut nevoie din ambele.Am respirat printre flori, frunze şi pereţi .

Cunoaștem cu toții basmele propriei copilării în care ne scăldam mintal și emoțional în speranțe și iluziile unui final mereu fericit că parcă te și plictiseai de la atâta fericire primită mereu la final..  Aceste rânduri sunt o pledoarie pentru ceea ce începe prost și se termină bine, puterea imaginaţiei și a cuvintelor, și nesperat (adică din nou).... despre rezilienţă, dar fără teoretizări. Când cu o seara-noapte înainte i se întoarce stomacul pe dos , îşi imaginează un pic traseul de  a doua zi până  la urgenţe. Ce să-i faci? Aşa-s oamenii când se joca prin predicţiile de-a viitorul şi se vor realişti aşteptându-se la cea mai verosimilă variantă.. Dar noaptea este magică, mai exact miezul nopţii. Ca în basme parcă, în locul calestei fermecate şi a prinţului din poveşti primeşte cea mai dulce realitate, anume starea de bine, adică înlocuirea coşmarului visceral cu o viziune şi promisiune cât se poate de realistă şi lipsită de magie şi farmec a viit...

De-a lungul experienței mele cu psihometria, statistica, a cercetărilor realizate și alte „ciudăţenii” din acestea de-a lungul unor ani de studiu şi-n lucrul meu din prezent, m-am întâlnit la un nivel mai elaborat sau mai puțin elaborat cu necesitatea acută aproape transformată în reflex de a ,mă întreba și a revizui.  Ce anume? Pentru a nu intra în detalii obositoare care poate te-ar îndepărta definitiv cititorule, care totuși ai ajuns la acest rând (bravo, cititorule!), mă refer la exact despre ce vor fi următoarele rânduri.  Citind literatura ştiinţifică, apare întrebarea cum selectezi ceea ce citești și consideri valoros? Ei bine, cât de mare este eşantionul (numărul unităţilor investigate, de ex., numărul elevilor dintr-o clasă) cercetării? Un studiu se consider ă  cu atât mai prețios pentru perspectiva extrapolării concluziilor cercetarii cu cât eşantionul este mai mare. Dar chiar oricât de mare? Ei, nu chiar. Atenție! Acesta nu este un curs de statistici, pre...