Treceți la conținutul principal

like!

Flow. Când uiți de tine

 




În Acum şi despre cum călătoresc povesteam despre cum cred ca am trăit starea de “flow” şi încercam să stârnesc curiozitatea despre“flow”, astfel că acum te întreb:


Ţi s-a întâmplat să derulezi o activitate stimulatoare şi plăcută în care ai fost absorbit total ? De exemplu. ai lucrat vreodată până noaptea târziu fără să mai deţii noţiunea timpului, doar ceasul “ştia” că este 2 noaptea (poate şi cineva din apropierea ta)? 

Tu nu aveai nici somn şi nici foame (presupunem că nu cinasei) şi nici alte nevoi. Nu prea mai erai conştient  de semnalele corporale: oboseală, frig/ cald, foame etc., nu prea mai erai conştient de tine.
Ştiai clar ce faci şi de ce faci şi că ai abilităţile necesare pentru a derula acea activitate. Erai determinat, prezent şi motivat. Uitasei pentru un timp de lumea din jur şi îţi plăcea teribil de mult.

Dacă răspunsul  este da, atunci ai trăit o stare de flux sau “flow” după Mihaly Csíkszentmihályi (un nume imposibil de pronunţat şi de scris, îi voi spune M.C.).

M.C. defineşte fluxul că "o stare în care oamenii sunt atât de implicaţi într- o activitate încât nimic altceva nu pare să conteze ,o experienţă este atât de plăcută încât oamenii vor continua să o facă chiar şi la un cost mare, de dragul  de a o face" .El identifică o serie de elemente diferite implicate în realizarea fluxului :

-         Există obiective clare la fiecare pas din drum.
-         Există, feedback-ul imediat la acțiunile sale.
-         Există un echilibru între provocări și abilități.
-         Distragerile sunt excluse din conștiență.
-         Nu există grija eșecului.
-         Conștiință de sine dispare.
-         Sensul timpului devine distorsionat.
-         Activitatea devine un scop în sine.

M.C. indică cinci moduri prin care devii capabil să traiesti starea de flux:

-         Stabilirea obiectivelor care au un feedback clar și imediat (iti dai seama daca faci activitatea în mod corespunzător sau nu)
-         Devenind cufundat în acea activitate
-         Acordând atenție la ceea ce se întâmplă în acel moment
-         A învăța să te bucuri de o experiență imediată
-          Echilibrarea abilităţilor cu provocarea activităţii
Mai multe, aici .

Ce legătură are fluxul cu fericirea despre care mă îndoiam în postarea anterioară că aş fi trăit-o ?

Fluxul este o experiență pozitivă care produce sentimente intense de bucurie . O experiență care este atât de plăcuta ar trebui să conducă la emotii pozitive si chiar la fericirea pe termen lung .

De asemenea , M.C. a afirmat că fericirea derivă din dezvoltarea și creșterea personală și starea de flux permite astfel de experiențe.
M.C.  a cercetat acest fenomen studiind artiştii şi oamenii de ştiinţă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Terapii psihologice și afecțiunile neurodegenerative - absente sau inutile?

  Tulburările neurodegenerative (ND) sunt din ce în ce mai frecvente perturbă structura și funcția creierului, afectând treptat  funcția cognitivă,  abilitățile motorii și  reglarea emoțională. În timp ce simptomele fizice, cum ar fi tremurul sau cognitive cum ar fi pierderea memoriei domină înțelegerea publică, povara asupra sănătății mintale rămâne subapreciată.  Pacienții se confruntă cu depresie, anxietate și schimbări de personalitate,care le erodează sentimentul de identitate.  În mod similar, îngrijitorii se confruntă cu epuizare psihologică și fizică, adesea exacerbată de sprijinul social insuficient. Sunt necesare intervenții psihologice pentru gestionarea stresului în bolile neurodegenerative?  Desigur, însă agravarea progresivă a simptomelor și creșterea dizabilității ar putea pune dificultăți în ceea ce privește implicarea. Bolile neurodegenerative sunt un termen generic pentru bolile caracterizate prin degenerarea progresivă a structurii ...

Strategii de coping la stres/anxietate la studenți

Conceptualizarea coping-ului Pornind de la modelul tranzacțional al stresului al lui Lazarus și Folkman din 1984, s-a considerat coping-ul ca un proces dinamic, rezultat al interacțiunii dintre individ și mediul său. Prin urmare, este posibil ca strategiile de coping adoptate de un individ să varieze în funcție de sursa specifică de stres experimentat sau de resursele disponibile și să se poată schimba în timp.   O revizie din 2020 a arătat că literatura de specialitate indică faptul că sursele de stres experimentate de studenți pot fi multiple , dar nu este clar dacă și cum poate varia modul unui individ de a face față stresului. Stres, anxietate sau îngrijorare? Utilizarea interschimbabilă a termenilor „stres”, „îngrijorare” și „anxietate” a existat în literatura educațională. De exemplu, termenul „anxietate legată de examene” poate fi uneori folosit într-un context de stres. Deși stresul și anxietatea sunt corelate, acestea sunt concepte distincte. Anxietatea este a...

Sensul durerii și stigmatul

  Căutarea de a înțelege durerea și suferința a făcut întotdeauna parte din povestea umană. De-a lungul istoriei, experiența durerii a fost plină de semnificații religioase și filozofice care, împreună cu suferința fizică, au condus la căutarea înțelegerii și a ușurarii (Meldrum, 2003). Până la începutul secolului al XX-lea, apariția științei moderne și a progreselor tehnologice a permis în sfârșit să „vadă” motivele fizice ale durerii prin inovații în imagistică și tratamente eficiente, dar aceste progrese nu au oferit o perspectivă completă asupra complexității durerii și multe încă suferit de durere „invizibilă” (Goldberg, 2014). Cultură și religia au continuat să influențeze experiența morală a durerii și deseori au determinat modul în care o persoană ar trebui să răspundă la durerea să, când ar trebui utilizate analgezice, dacă durerea ar trebui lăsată să continue pentru anumite persoane și dacă opioidele sunt permise (Meldrum, 2003) . De asemenea, a existat o nevoie frec...