Treceți la conținutul principal

like!

Strategii de coping la stres/anxietate la studenți



Conceptualizarea coping-ului

Pornind de la modelul tranzacțional al stresului al lui Lazarus și Folkman din 1984, s-a considerat coping-ul ca un proces dinamic, rezultat al interacțiunii dintre individ și mediul său.

Prin urmare, este posibil ca strategiile de coping adoptate de un individ să varieze în funcție de sursa specifică de stres experimentat sau de resursele disponibile și să se poată schimba în timp. 

O revizie din 2020 a arătat că literatura de specialitate indică faptul că sursele de stres experimentate de studenți pot fi multiple , dar nu este clar dacă și cum poate varia modul unui individ de a face față stresului.


Stres, anxietate sau îngrijorare?

Utilizarea interschimbabilă a termenilor „stres”, „îngrijorare” și „anxietate” a existat în literatura educațională.

De exemplu, termenul „anxietate legată de examene” poate fi uneori folosit într-un context de stres. Deși stresul și anxietatea sunt corelate, acestea sunt concepte distincte.


Anxietatea este adesea definită ca sentimente de frică, groază și neliniște. Așadar, în timp ce stresul este un răspuns la o situație sau un stimul, anxietatea poate exista sau persista în absența unui factor stresor.

Datorită utilizării interschimbabile a termenilor stres și anxietate în literatura de specialitate, în unele analize s-a uluat în considerare lucrări care explorează gestionarea fie a stresului, fie a anxietății. De exemplu, aici.


O proporție mare de studenți universitari declară că se confruntă cu stres. Organizația Mondială a Sănătății definește stresul ca fiind „o stare de îngrijorare sau tensiune mentală cauzată de o situație dificilă”. Rezultatele Inițiativei Internaționale a Studenților din Colegiile Mondiale pentru Sănătate Mintală din nouă țări au indicat că 93% dintre respondenți s-au confruntat cu stres în cel puțin un domeniu al vieții lor la momentul sondajului și s-a constatat o asociere pozitivă între numărul de surse de stres și severitatea stresului experimentat.

Sursele de stres citate de studenți în cercetările anterioare includ

  • presiunea succesului,

  • gestionarea tranzițiilor personale, cum ar fi legarea de noi prieteni și mutarea de acasă,

  • gestionarea bolilor cronice și

  • experiența discriminării


Semne de avertizare

  • Fizice: Dureri de cap frecvente, inexplicabile, dureri de stomac sau oboseală.

  • Schimbări de comportament: Retragere din activitățile de care erai bucuros anterior, agățare (la copiii mai mici), evitarea școlii sau comportament perturbator, iritabil.

  • Dificultăți cognitive: Incapacitatea de concentrare, lipsa de atenție în timpul testelor sau procrastinarea cronică cauzată de teama de a nu face o sarcină perfect.


Strategii eficiente de adaptare

  • Prioritizarea îngrijirii de sine: Programele constante de somn, activitatea fizică regulată și o dietă sănătoasă.

  • âÎncurajați comunicarea deschisă: Discutarea sentimentelor fără judecată ajută la destigmatizarea problemelor de sănătate mintală.

  • Solicitați sprijin profesional: Conectarea cu consilierii școlari sau cu terapeuții autorizați poate oferi terapie de expunere personalizată sau strategii cognitiv-comportamentale.

  • Valorificați resursele campusului: Utilizați consilierea academică, meditațiile și consilierea între colegi condusă de studenți pentru a gestiona volumul de muncă solicitant.


Dacă sunteți student (sau încercați să ajutați unul), poate fi util să căutați resursele potrivite.


Totuși,

Cât de utile sunt strategiile de coping pentru reducerea stresului? Studii insuficiente


Eficacitatea intervențiilor formale în învățământul superior pentru reduc erea stresului studenților a fost studiată folosind metoda revizuirii sistematice.

Au fost efectuate analize anterioare ale literaturii de specialitate privind strategiile de coping auto-raportate utilizate de studenți, dar acestea s-au concentrat pe studenții la asistență medicală, studenții la medicină sau alți studenți la studii în domeniul sănătății sau al altor domenii conexe.

Acest lucru ridică întrebări cu privire la măsura în care există cercetări despre strategiile utilizate de studenții care studiază discipline care nu au legătură cu sănătatea pentru a gestiona stresul. Având în vedere concentrarea clinică a studiilor de asistență medicală, medicină și stomatologie, rezultatele acestor studii ar putea avea o generalizabilitate limitată pentru studenții care nu intenționează să lucreze cu pacienți.


De exemplu, studiul Perceived stress, stressors, and coping strategies among nursing students in the Middle East and North Africa: an overview of systematic reviews (2021) a avut obiectivul de a caracteriza epidemiologia stresului perceput, a factorilor stresori și a strategiilor de coping în rândul studenților la asistență medicală din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord.


Concluzii

Rezultatele studiilor au fost neomogene de-a lungul diferitelor țări  (de ex. Egipt, Irak etc.), dar reducerea numărului sau a intensității factorilor de stres prin

  • revizuirea curriculumului și

  • îmbunătățirea răspunsului studenților la stres ar putea contribui la reducerea nivelului de stres în rândul acestora.

  • Mentoratul,

  • consilierea și

  • un mediu propice formării clinice sunt esențiale pentru a minimiza stresul perceput, a îmbunătăți învățarea și productivitatea și a preveni epuizarea profesională în rândul studenților la asistență medicală.


Resurse:


World Health Organization. (2023). Stress. https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/stress (Accessed 18 April 2024).

Griffith, A. N., Hurd, N. M., & Hussain, S. B. (2019). I didn’t come to school for this”: A qualitative examination of experiences with race-related stressors and coping responses among Black students attending a predominantly white institution. Journal of Adolescent Research, 34(2), 115–139. https://doi.org/10.1177/0743558417742983

Ersig, A. L. (2019). An exploratory study: Transition for college students with type 1 diabetes and their parents. Journal of Pediatric Nursing, 46, 12–17. https://doi.org/10.1016/j.pedn.2019.01.008.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...